In plina pandemie si incertitudine, guvernul a spart pusculita de siguranta a tarii - Fondul de Rezerva - distribuind fara niciun motiv rezonabil primariilor si consiliilor judetene, in principal PNL, o suma de 1,01 miliarde lei adica echivalentul a 200 de milioane de EUR, mult inainte ca anul sa se incheie si sa stim ce nevoi imprevizibile vor mai aparea.Nu e prima oara cand se intampla asa ceva: mecanismul a mai fost folosit in trecut in aceeasi maniera clientelara. Doar ca HG 1088 aprobata in octombrie 2021 depaseste limitele uzuale ale politizarii si arbitrarului in alocarea de fonduri, mergand mult dincolo de ce au practicat in trecut guvernele PSD sau cel condus de Tariceanu, care apareau pana acum cu un maxim pe indicele de clientelism calculat de EFOR.
Pe scurt, in luna octombrie inregistram un maxim istoric al politizarii alocarilor de fonduri pentru autoritatile locale pentru ca:
- PNL a primit 65% din bani, UDMR 14%, iar PSD 16%. USR aproape ca nici nu exista pe harta alocarilor. La comune si orase peste 70% din bani au mers catre liberali. Doar la consilii judetene pare ca social democratii i-au depasit pe liberali.
- Sunt judete unde PNL a luat peste 90% din fonduri: Alba, Ilfov, Suceava. La Sibiu si Constanta, PNL a luat 97% din fonduri. In foarte putine judete (precum Ialomita si Salaj) PNL a primit sub 50% din fonduri, unele dintre acestea fiind dominate de UDMR; la Buzau si PSD a luat cate 60% din bani
- HG 1088, emis de Guvernul Citu vine pe un clar fond politic, legat de campania interna pentru sefia partidului, in care a avut nevoie de sustinere politica si face parte dintr-o serie de masuri care pot fi echitate ca proasta guvernare, in care se inscrie si Programul Saligny
- Stilul acesta de guvernare, prin HG care aloca bani pentru primarii cu probleme financiare nu ilustreaza de fapt decat situatia complicata in care se afla administratia locala si modul in care guvernele incearca sa cumpere influenta, eventual in ani electorali, pentru a carpi acolo unde este nevoie de reforma solida. Si mai arata lipsa de viziune pe termen lung a tuturor guvernelor. Pe aceeasi logica se construieste si Programul Saligny.
Rapoartele Curtii de Conturi (CC) si ale Consiliului Fiscal au subliniat constant faptul ca o mare parte din bani se cheltuie prin derogare (de la o regula care oricum nu e clara). Spre exemplu, in 2018, 77% din fonduri s-au cheltuit prin derogare de la art. 303 . In 2019, un procent de 73.5% a fost cheltuit prin derogari .
In fiecare an, Fondul de Rezerva a fost marit semnificativ si poate fi crescut, in principiu, fara limite. In 2019, suma a fost marita de la 99 de milioane lei, cat figura in bugetul initial pana la 5,7 miliarde lei, adica de aproape 60 de ori. In 2020, s-au cheltuit 7,9 miliarde, adica 0,8 din PIB . In 2021, Guvernul a bugetat 597 de milioane lei, iar pana acum din cele 12 hotarari emise a cheltuit mai mult de 2,3 miliarde de lei; iar anul nu s-a terminat. O mare parte din bani se cheltuie in ultima parte a anului. In 2020, Guvernul a alocat pe 17 decembrie 876 de milioane pentru finantarea cheltuielilor de functionare pana la sfarsitul anului 2020, precum si pentru finantarea cheltuielilor necesare asigurarii activitatii de asistenta sociala si de protectie a copilului, pentru luna noiembrie 2020 . Pe 20 decembrie 2019, Guvernul a alocat 477 milioane de lei pentru plata unor cheltuieli . Si lista poate continua.
In ultimii trei-patru ani, guvernul a reinceput sa foloseasca o practica utilizata intens de guvernele din 2004-2009, de a creste semnificativ alocarile pentru FR. Perioada de maxim abuz al FR a fost probabil 2006 - 2008; in 2008 cand a fost marit de 593,22 ori fata de alocarea initiala. EFOR a aratat ca un primar care facea parte din partidul de la putere putea primi pana de pana la sapte ori mai mult decat un primar din opozitie in 2007-2008.
Guvernul a alocat cei mai multi bani catre comune, aproape jumatate, apoi 21% catre consiliile judetene si municipii. Nici Bucurestiul nu a lipsit din schema, intrucat a primit alaturi de sectoare 693 de milioane de lei intre 2008 si 2021 (5%). Cele mai mari alocari de fonduri au fost facute spre sfarsit de an, dar si la finalul verii, perioade care se suprapun de obicei peste rectificarile bugetare. In perioada 2016-2021, intre septembrie si decembrie s-au alocat aproape 82% din bani, iar in luna iulie 14%. In 2020, spre exemplu, 80% dintre aceste fonduri au fost alocate dupa septembrie, aproape de alegeri, desi pandemia incepuse din martie.
In anii electorali, alocarile au tendinta de a creste si pot avea un alt scop, si anume acela de a atrage sustinerea administratiei locale pentru organizarea alegerilor si obtinerea unui numar cat mai mare de voturi la nivel local. Am analizat deja anul trecut cazul HG nr. 758 din 10 septembrie 2020, prin care Guvernul Orban a distribuit 1,3 miliarde din Fondul de Rezerva catre 3146 de unitati administrativ teritoriale. Chiar daca partidele mari, adica PSD si PNL par a fi primit bani relativ echilibrat (cu un avantaj PNL), dintre cei mai mari castigatori se gasesc primarii PNL si UDMR: Sfantul Gheorghe a primit 11,4 milioane, Timisoara 9 milioane, iar Satu Mare 5 milioane. Pentru informatii suplimentare, click aici!
