BNR: Regres de 3,2% al investitiilor straine directe

In intervalul 1 ianuarie - 28 februarie 2018, fluxul investitiilor straine directe ale nerezidentilor in tara noastra (ISD) s-a situat, ca de obicei pentru aceasta perioada a anului, pe un trend descendent. Astfel, in ceea ce priveste fluxul ISD, s-a constatat o diminuare evaluata la -3,17% in primele doua luni din 2018, comparativ cu aceeasi perioada din 2017, astfel incat, in continuare, nivelul efectiv al investitiilor straine ramane deficitar (de exemplu, in raport cu anul 2008), iar sumele alocate in mod real de investitorii straini in economia nationala se situeaza cu mult sub cerintele reale de finantare din Romania. In consecinta, situatia respectiva ar putea avea un impact semnificativ asupra firmelor de constructii, mai ales ca acestea beneficiaza, in mod traditional, de cea mai mare parte a ISD (si nu numai). Practic, analiza raportului lunar al bancii centrale, referitor la datoria externa si la balanta de plati in primele doua luni ale anului 2018, evidentiaza faptul ca „in intervalul 1 ianuarie - 28 februarie 2018, investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 794 de milioane de euro (date estimate), din care participatiile la capital, care includ si profitul reinvestit net estimat, s-au plasat la 834 de milioane de euro, iar creditele intragrup (dintre investitorul strain si firma rezidenta) au inregistrat o valoare neta negativa de 179 milioane de euro". In primele doua luni din 2017 datele BNR arata faptul ca ISD au totalizat 820 de milioane de euro, aflandu-se in acel moment in crestere fata de perioada similara a anului anterior. Totusi, datele revizuite (interactive) ale BNR arata ca in ianuarie 2018 s-a ajuns la 316,81 milioane de euro (-18,15%), iar in februarie a.c. la o cota relativ optima pentru aceasta luna, mai precis la 477,13 milioane de euro (+10,21%), ceea ce inseamna, pentru moment, ca trendul lunar din 2017 s-a repetat, astfel incat nu s-a atins, din nou (ca in 2016), un nivel minim al perioadei analizate. Totodata mai trebuie reiterat ca in 2017 informatiile estimate indica un salt de +1,53% pentru ISD (pana la 4,586 miliarde euro) si, daca in 2016 datele definitive ale BNR reflecta ca ISD au insumat 4,517 miliarde euro, in crestere cu +30,51%, in anul 2015 ISD au totalizat 3,461 miliarde euro (nivel definitiv), ceea ce inseamna de fapt ca acestea au sporit cu mai mult de 42% fata de precedentele 12 luni, ceea ce a reprezentat un prag-record al ultimilor cinci ani, clar depasit in prezent, dar care, probabil, tinde sa se pondereze in 2018, cand va fi vorba cel mult de o sporire mai putin semnificativa. Dupa cum se cunoaste, ISD nu au impact numai pe piata constructiilor (pe care o influenteaza decisiv), pentru ca, potrivit expertilor, „investitiile straine directe sunt considerate cele mai benefice investitii realizate de companiile straine intr-o economie, deoarece sunt implementate pe termen lung si au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei si salariilor”.

Potrivit comunicatului bancii centrale, in perioada de referinta, reprezentata de primele doua luni ale anului in curs, s-a remarcat o transformare a excedentului initial al balantei de plati in deficit, situatia fiind oarecum asemanatoare intervalului ianuarie-februarie 2017. In mod similar, astfel, primelor doua luni ale anului trecut, in raportul aferent intervalului 1 ianuarie - 28 februarie 2018, reprezentantii BNR confirma un dezechilibru (probabil, caracteristic intregului an in curs) constituit de acumularea, in perioada analizata, a unui deficit al balantei de plati, ca urmare a unei activitati mai precare in ceea ce priveste balanta bunurilor. In consecinta, specialistii BNR au indicat ca "la nivelul contului curent al balantei de plati, in ianuarie-februarie 2018 s-a inregistrat un deficit de 172 milioane de euro (date provizorii), comparativ cu un deficit de 72 milioane de euro in aceeasi perioada din 2017; in structura, balanta bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 434 milioane euro, in timp ce balanta serviciilor s-a incheiat cu un excedent mai mic cu sase milioane de euro, cea a veniturilor secundare a inregistrat un excedent mai mic cu doua milioane de euro, iar balanta veniturilor primare a consemnat un excedent de 170 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 172 milioane de euro. In acelasi timp, datoria externa pe termen lung a fost, la 28 februarie 2018, de 69,503 miliarde euro (73,1% din totalul datoriei externe), nivel mai mare cu +1,3% fata de cel consemnat la 31 decembrie 2017. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat, la aceeasi data, valoarea de 25,532 miliarde euro (26,9% din total), nivelul fiind in crestere cu +2,7% fata de cel de la 31 decembrie 2017. In perioada analizata, reprezentata de lunile ianuarie-februarie 2018, datoria externa totala a crescut cu 1,558 miliarde euro, in principal pe seama majorarii soldului datoriei publice intre 31 decembrie 2017 si 28 februarie a.c. (cu 1,289 miliarde euro), concomitent cu diminuarea soldului datoriei negarantate public (cu 393 de milioane de euro), in aceeasi perioada. Mai mult, rata serviciului datoriei externe pe termen lung (care se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii) a fost de 13,5% in ianuarie-februarie 2018, comparativ cu 23,9% in anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii (evidentiat ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei de valuta si aur la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din intervalul respectiv) s-a situat la 5,7 luni de importuri de bunuri si servicii la 28 februarie 2018, fata de 5,4 luni de importuri la 31 decembrie 2017. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare ale BNR, a fost de 87% la 28 februarie 2018, comparativ cu 87,2% la 31 decembrie 2017".

Astfel, datele anuntate de BNR cu privire la indicatorul ISD confirma, la nivelul primelor doua luni ale anului in curs, o situatie relativ nesatisfacatoare in ceea ce priveste fluxul de capital din strainatate, calculat pe baze anuale, chiar daca scaderea respectiva ar putea fi punctuala (pentru ca a fost abrupta doar in ianuarie a.c.) si nu-i va influenta prea mult pe antreprenori - si alte firme din domeniu, deoarece majoritatea investitiilor efectuate in economia nationala vizeaza, de regula, executia lucrarilor de constructii noi. Totusi, baza comparativa anuala continua sa fie diferita, deoarece, spre deosebire de metodologia anterioara, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci sau institutii financiare nebancare, de tip IFN) nu mai sunt considerate de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. In acelasi timp, tot pe fondul implementarii principiilor BMP6, unele date ale BNR sunt diferite de cele anuntate de Institutul National de Statistica - INS, fiind necesara ajustarea lor ulterioara.

Prezentand din nou, cu titlu informativ, datele istorice referitoare la ISD, rezulta ca recordul investitiilor straine directe s-a inregistrat in anul 2008, cand acestea au insumat 9,496 miliarde euro. Intre 2003 si 2006 Romania a consemnat in fiecare an cresteri ale fluxului ISD, indicatorul respectiv ajungand la 5,183 miliarde euro in 2004, la 5,213 miliarde euro in 2005 si 9,056 miliarde euro in 2006. In schimb, la nivelul lui 2007 (cel mai probabil, ca urmare a declansarii crizei bancare in SUA) a avut loc o diminuare a capitalului strain investit in Romania, pana la 7,25 miliarde euro, insa faptul ca economia tarii noastre este considerata emergenta, coroborat cu declansarea mai intarziata a recesiunii, a implicat, in anul urmator, o crestere pana la nivelul anuntat anterior. Incepand cu 2009, insa, valoarea indicatorului s-a deteriorat puternic, investitiile scazand abrupt pana la 3,48 miliarde euro in primul an de criza economica generalizata si situandu-se la 2,2 miliarde euro in 2010, pentru ca in 2011 sa se constate un prag minim record, de numai 1,815 miliarde euro. In 2012, investitiile straine directe nete au crescut pentru prima data de la inceperea recesiunii, avansul fiind de +18,7%, pana la 2,138 miliarde euro, pentru ca in 2013 sa se ajunga la 2,71 miliarde euro (+26,75%), iar in 2014 sa se consemneze scaderea de -10,33%, la 2,43 miliarde euro, dupa care, in 2015, a avut loc o apreciere masiva, pana la 3,46 miliarde euro (+42,43%), urmata de cresterea din 2016, la 4,51 miliarde euro (+30,5%), pentru ca in 2017 sa se ajunga la 4,58 miliarde euro (+1,5%). Astfel, cu toate ca in ultimii ani se observa o recuperare, atingerea sau depasirea nivelului maxim, de circa 9,5 miliarde euro din 2008, este posibila doar pe termen lung, ca urmare a necesitatii de recuperare a unui decalaj de -51,77% (rezultat prin compararea ISD provizorii din cele 12 luni ale lui 2017 si ISD din 2008), astfel incat, chiar daca trendul ascendent se va relua (sau mentine) in 2018, perspectivele de echivalare sunt relativ indepartate.

Specialistii bancii centrale mai precizeaza ca, incepand cu anul 2014, standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI denumit „Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a VI-a (BPM6), care inlocuieste metodologia anterioara (BPM5). In consecinta, dupa cum se arata anterior, la capitolul ISD, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu mai sunt considerate a fi de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. De aceea, in fiecare luna se efectueaza rectificari ale tuturor seriilor de date ale balantei de plati, actualizarile fiind disponibile in cadrul unei baze de date interactive, care cuantifica si seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005. De asemenea, pot fi consultate cercetarile statistice anuale exhaustive cu privire la fluxurile ISD structurate pe principalele ramuri ale economiei nationale, in intervalul anilor 2004-2015. Mai mult, pentru asigurarea respectarii principiului „schimbului de proprietate economica”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel ca valorile exportului si importului de bunuri din balanta de plati sunt diferite de cele din documentul statistic corespunzator comertului international cu bunuri.

De exemplu, in 2016 (cel mai recent an pentru care a fost elaborat un raport exhaustiv, finalizat in septembrie 2017), din soldul final al ISD, de 70,113 miliarde euro, cat a fost la 31 decembrie (nivel obtinut prin adaugarea la soldul initial al ISD a fluxului net de ISD si a diferentelor valorice pozitive/negative provenite atat din reevaluarile datorate modificarii cursului de schimb si preturilor unor active, cat si din retratari contabile ale valorii soldurilor initiale ale unor intreprinderi raportoare), sectorului de constructii si tranzactii imobiliare i-au fost repartizate 9,794 miliarde euro (14%), in timp ce industriei in ansamblu i-au revenit 30,979 miliarde euro (44,2%), iar comertului 8,994 miliarde euro (12,8%), o pondere asemanatoare, de 12,6% sau 8,844 miliarde euro, fiindu-i atribuita segmentului de intermedieri financiare si asigurari. Informatii suplimentare, la www.bnr.ro