Criza economica generata de pandemia de coronavirus a afectat semnificativ situatia finantelor publice la nivel global, dupa ani de crestere economica solida, in care bugetele statale s-au aflat pe un trend general de consolidare. In Uniunea Europeana, finantele publice la sfarsit de 2019 consemnau excedente bugetare in cazul a 17 state membre. Celelalte, cu o singura exceptie, se aflau sub pragul de 3% deficit conform criteriilor de convergenta nominala.Exceptie a facut tocmai Romania, ale carei finante publice au evoluat prociclic in anii de guvernare PSD, adica pe contrasensul responsabilitatii economice, cu deficite inalte in ciuda cresterii economice. Astfel, Romania incheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre tarile UE, de 4,4% din PIB, dupa o guvernare ce lasa in urma diverse facturi si plati restante catre sectorul privat.
Declansarea crizei-corona a atras, aproape in mod simultan si uniform, necesitatea cresterii cheltuielilor sanitare si a sustinerii unor sectoare economice, prin masuri de sprijin si facilitati fiscale si financiare. Astfel, deficitele bugetare au explodat la unison pentru toate statele membre, dat fiind si contextul general de lockdown si de scadere economica la scara globala.
Situatia finantelor publice in UE s-a deteriorat brusc iar excedentele bugetare din 2019 s-au transformat peste noapte in deficite de amploare. Graficul de mai jos evidentiaza ascensiunea deficitelor bugetare pentru tarile UE, in contextul in care unor scaderi economice fara precedent, chiar de doua cifre pe trimestrul 2, pentru marea majoritate a statelor membre.
In privinta Romaniei, deficitul luat in considerare este cel estimat la rectificarea bugetara, nivel care ne plaseaza, totusi, in jumatatea superioara a clasamentului european. Insa, trebuie sa ne amintim ca Romania a plecat din postura tarii cu cel mai mare deficit bugetar la sfarsit de 2019, ceea ce arata ca deteriorarea finantelor publice nu a fost una comparabila cu situatia altor tari din UE.
In acest sens, daca luam in considerare abaterea deficitul bugetar in raport cu 2019, se poate observa ca Romania se plaseaza, alaturi de Bulgaria si Suedia, in extremitatea pozitiva a clasamentului, printr-o crestere a deficitului bugetar de circa 4,7 puncte procentuale fata de ponderea deficitului in PIB din anul anterior.
In conditiile in care reactiile de raspuns la criza-corona au fost centrate cam pe aceleasi masuri in mai toate tarile UE - somaj tehnic, suspendarea unor obligatii fiscale si sprijin pentru finantarea mediului de afaceri, rezulta ca deteriorarea finantelor publice in cazul Romaniei nu a fost una dintre cele mai agresive.
Romania trece de la cel mai mare deficit in 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorari ale soldului bugetar in 2020. Aceasta „alunecare” moderata indica atat eficienta masurilor de interventie, cat si dinamica economica favorabila.
In aceasta privinta, la nivelul UE, datele statistice aferente trimestrului 3 arata ca toate tarile membre au inregistrat rate consistente de crestere economica, unele chiar cu 2 cifre fata de trimestrul 2, atunci cand economiile europene au atins „fundul prapastiei” intr-un context de lockdown impus de criza sanitara.
Romania a inregistrat o crestere de 5,6% fata de trimestrul 2, in conditiile in care agricultura a tras mult in jos dinamica trimestriala. Astfel, pe primele 3 trimestre, avem o scadere economica de doar 4,6% pe serie ajustata. Confirmarea acestui scenariu plaseaza Romania intre tarile UE cu evolutii bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decat anticiparile initiale.
In acest sens, ritmul pozitiv al industriei din ultimele luni este un semnal bun al redresarii, care trebuie sustinuta in continuare prin investitii in infrastructura si prin accesarea fondurilor europene din Planul de Redresare si Rezilienta (PNRR).
Sectoarele constructiilor si serviciilor sunt factorii ofertei agregate care vor asigura temperarea ritmului anual negativ al PIB-ului, in ultimele luni ale anului curent.
Chiar daca redresarea economica, de la un trimestru la altul, nu a fost atat de rapida pe cat ne-am fi dorit - astfel incat sa confirme in trimestrul 3 curba asteptarilor initiale, economia recupereaza progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o crestere economica robusta incepand cu anul 2021.
In conditiile in care, in trimestrul 4, aportul agriculturii in PIB este mult redus iar industria va continua sa evolueze in teritoriu pozitiv, atunci scaderea PIB din 2020 va putea fi recuperata destul de rapid, si pe masura ce criza sanitara se va atenua.
Daca estimarile actuale se confirma, fie si cu o anumita marja de abatere, putem spune ca Romania a traversat 2020, anul crizei-corona, cu o scadere economica moderata, dar si cu o deteriorare moderata a soldului bugetar. Un asemenea scenariu contureaza, astfel, premisele rationale de la care pornim in consolidarea economiei si a finantelor publice in anii urmatori.
De aceea Romania are nevoie, poate mai mult ca oricand, de responsabilitate si viziune strategica, pentru a face saltul pe o curba a dezvoltarii care sa ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergenta reala sustenabila. In acest sens, politicile de dreapta - axate pe investitii, inovare, competitivitate si responsabilitate economica, vor sustine cu adevarat dezvoltarea Romaniei.
Avem doua directii esentiale: fondurile europene si reformele structurale!
Un material de Cosmin Marinescu, Consilier Prezidential
