In 2015, nicio cladire cu "bulina rosie" din Bucuresti nu a fost consolidata, desi sute de imobile se pot prabusi usor in cazul unui cutremur de magnitudine mai mare. Potrivit datelor Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), in Capitala exista un numar total de 356 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, din care 179 prezinta pericol public, alte 307 imobile sunt incadrate in clasa a II-a de risc seismic, in timp ce inca 1.591 de cladiri sunt expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic si incadrate in categorii de urgenta, dar nu sunt incadrate in clasele de risc seismic corespunzatoare (conform Codului de evaluare antiseismica P100-3/2008). In aceasta situatie, lista imobilelor consolidate nu depaseste 70 de cladiri, din care, in ultimii zece ani, au fost consolidate numai 42 incadrate in clasa I de risc seismic.Reprezentantii PMB spun ca proprietarii nu sunt cooperanti in realizarea formalitatilor pentru demararea procedurilor de proiectare si executie, in contextul in care, pentru un asemenea demers, este necesar ca toti proprietarii apartamentelor sa-si dea acordul. "Dupa aprobarea programului de actiuni pe 2015, institutia noastra (n.r. PMB), prin directia de specialitate, a transmis notificari unui numar de 36 de asociatii de proprietari/ proprietarilor in vederea actualizarii/ completarii documentelor existente, precum si desemnarea unui reprezentant care va participa la contractarea proiectarii si executiei lucrarilor de interventie. Ca urmare a acestui fapt, la finele anului 2015, au fost semnate doar 5 conventii civile pentru executie si 7 de proiectare, conventii civile necesare declansarii procedurilor de achizitie publica. Restul proprietarilor nu au raspuns notificarilor pentru completarea documentelor care stau la baza incheierii contractelor de proiectare si executie. Reamintim ca, pentru demararea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea proiectarii si executiei imobilelor este necesar ca toti proprietarii apartamentelor sa isi dea acordul", au explicat reprezentantii PMB.
Probleme intampinate de PMB in actiunile de consolidare a cladirilor:
- contestarea expertizelor tehnice si incadrarii cladirii in clasa I de risc seismic. Elaborarea unei noi expertize tehnice se poate face doar cu finantarea proprie a celui care contesta, intrucat cladirea a beneficiat o data de bani publici pentru expertizare. Responsabilitatea incadrarii intr-o alta clasa de risc seismic revine in totalitate expertului elaborator;
- unii proprietari nu sunt de acord cu solutia tehnica, pentru ca uneori aceasta le afecteaza, intr-un fel sau altul, configuratia spatiilor aflate in proprietate si contesta proiectele elaborate, in conditiile in care proprietarii au prezentat declaratii notariale privind luarea la cunostinta de continutul expertizei tehnice care propune solutia de consolidare, precum si a angajamentului pentru continuarea actiunilor in conditiile ordonantei, respectiv executia lucrarilor de consolidare;
- nu pot fi asigurate finisajele la calitatea superioara pe care o doresc proprietarii, interventii sau modernizari ale instalatiilor - si asa foarte vechi;
- valoarea considerata de proprietari ca fiind mare in comparatie cu valorile vehiculate pe piata pentru achizitia de locuinte sau constructii noi;
- prin modificarea recenta a ordonantei nu se rezolva problemele pe care le intampina PMB referitor la refuzul proprietarilor, persoane juridice de spatii cu alta destinatie, de a asigura finantarea, deci si semnarea si prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare, in solidar cu proprietarii de locuinta, intrucat activitatea comerciala se intrerupe si nu pot realiza venituri din care sa fie platite cheltuielile cu consolidarea;
- intrucat proprietarii de spatii cu alta destinatie nu sunt scutiti de plata taxelor pentru eliberarea autorizatiilor de construire si PMB intampina greutati in achitarea acestora, edilii locali propun ca scutirea de taxe sa se extinda tuturor categoriilor de proprietari;
- unii proprietari de locuinte se situeaza la limita scutirii platii ratelor sau nu locuiesc in imobil, in Bucuresti sau in tara, sau pur si simplu se razgandesc in conditiile in care si-au exprimat initial acordul prin declaratii notariale;
- un alt motiv pe care-l prezinta multi proprietari este faptul ca nu se poate stabili cu exactitate valoarea cheltuielilor inca de la inceperea lucrarilor; acestea sunt imposibil de stabilit intrucat, pe parcursul executiei, la desfaceri si decopertari, apar o serie de lucrari neprevazute in proiectul de consolidare, care sunt absolut necesare, valoarea acestora stabilindu-se pe parcurs. In aceste conditii, chiar daca li se explica proprietarilor cuantumul legal pana la care pot ajunge aceste suplimentari, acestia tot sunt neincrezatori.
Avand in vedere aceste dificultati, Primaria Municipiului Bucuresti a solicitat, in mai multe randuri, modificarea radicala a legislatiei in domeniul consolidarilor. In acest sens, au fost organizate si continua intalnirile cu toti factorii de decizie (Guvernul Romaniei, Parlamentul Romaniei, MDRAP - Comisia pentru reducerea riscului seismic, Ordinul Arhitectilor din Romania etc.), in vederea solutionarii problemelor existente.
Propunerile PMB privind modificarea si completarea legislatiei in domeniu, sunt:
- elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea cladirilor cu destinatia de locuinta, cu rol de referinta si analiza, aplicabile in estimarea financiara a investitiei;
- posibilitatea etapizarii interventiilor la cladirile situate pe anumite artere/ zone cu aglomerari de cladiri cu risc seismic ridicat (clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu si lung, astfel incat sa poata fi acoperita toata lista cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic;
- posibilitatea actionarii in instanta a tuturor proprietarilor care obstructioneaza, sub orice forma, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finantare, neprezentarea tuturor documentelor necesare), in contextul in care amenzile, aplicate o singura data, sunt contestate in instanta;
- stabilirea unei forme clare de calcul al cotelor-parti din proprietatea comuna (confuzie in privinta suprafetelor utile aflate in proprietate, necesare calculului cotelor-parti). Este necesar sa se precizeze in mod clar privind luarea in calcul a suprafetei utile totale aflate in proprietate (balcoane, logii, boxe, camere de serviciu etc.), determinate ca urmare a masuratorilor cadastrale, ultimele inscrisuri oficiale si nu suprafetele si cotele de proprietate precizate in actele de proprietate), deoarece exista actiuni in instanta ale unor proprietari care contesta cotele-parti calculate de PMB;
- posibilitatea recuperarii cheltuielilor realizate din alocatii de la bugetul de stat pentru proiectarea lucrarilor de consolidare de la beneficiarii acestor proiecte, daca nu se continua actiunile de punere in siguranta, respectiv executia lucrarilor de consolidare, intr-o perioada de doi ani de la finalizarea proiectarii;
- modul de recuperare a cheltuielilor cu executia lucrarilor de consolidare a cladirilor la care s-au intrerupt lucrarile si nu exista receptie la terminarea acestora;
- scutirea de plata taxei privind eliberarea autorizatiei de construire pentru lucrarile de consolidare si a taxei de timbru de arhitectura si pentru proprietarii de spatii cu alta destinatie.
Mai mult, potrivit PMB, in prezent, nu exista o baza legala privind finantarea de la bugetul local a cheltuielilor aferente actiunilor intreprinse de proprietarii din cladirile in care exista proprietate de stat in cota-parte indiviza din proprietatea comuna, in cuantum minim (pana la 10%). (OUG nr. 34 si legea finantelor publice locale, doar HCGMB /actiune in instanta). "Din cauza tuturor acestor probleme este dificil a se atinge nivelul de performanta privind consolidarea tuturor cladirilor de locuit, cu pericol de prabusire, existente in municipiul Bucuresti, pana la incidenta unui potential cutremur major", mai precizeaza reprezentantii Primariei Capitalei.
Avand in vedere toate aceste considerente, PMB admite ca singurele masuri pe care le poate lua pentru protectia populatiei, in eventualitatea unui cutremur cu magnitudine mare, sunt cele in baza Legii nr. 481/2004, republicata - privind protectia civila.
Masurile Municipalitatii conform Legii nr. 481/2004, republicata, privind protectia civila
Primaria Municipiului Bucuresti a pus in practica protocolul semnat cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti pentru dotarea completa cu materiale si echipamente a 12 sali de sport, folosite, in situatii de urgenta, ca tabere de sinistrati (cate doua in fiecare sector). Astfel, s-au facut investitii pentru asigurarea independentei celor 12 sali de sport, care au fost dotate cu paturi, paturi, generatoare independente de energie si truse individuale de supravietuire. De asemenea, au fost realizate puturi de mare adancime in curtea celor 12 institutii de invatamant. Fiecare unitate scolara are, astfel, o capacitate de cel putin 150 de locuri pentru situatii de urgenta.
Mai mult, Arena Nationala a fost dotata si utilata cu echipamente si materiale specifice situatiilor de urgenta, asigurand inca 20.000 de locuri pentru situatii de urgenta. Aceste masuri au fost luate conform Protocolului incheiat cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, in care, la capitolul al II-lea, se mentioneaza "Asigurarea, in eventualitatea producerii unor calamitati naturale sau oricaror alte situatii de urgenta, a unui spatiu pentru adapostirea provizorie a unora dintre persoanele afectate".
Conform legislatiei in vigoare, Municipalitatea a reusit dotarea integrala cu truse de prim-ajutor a tuturor apartamentelor de locuinte din imobilele expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic care prezinta pericol public, ca parte a strategiei de protejare a populatiei de efectele unei calamitati naturale. Trusele de prim-ajutor cuprind kit-uri de supravietuire complete, mancare si apa cu termen lung de valabilitate.
