Companiile care au obtinut profit si au platit impozitele aferente pana in anul 2019 inclusiv, si-ar putea reporta retroactiv pierderile din anii 2020 si 2021 intr-o anumita limita ce va fi stabilita de fiecare stat membru in parte. Masura este recomandata de Comisia Europeana, fiind parte a unei strategii mai ample, ”Impozitarea afacerilor in secolul XXI”, care urmareste alinierea cadrului fiscal cu realitatea economica si introduce o agenda fiscala pentru urmatorii doi ani.Recomandarea a venit recent din partea Comisiei Europene (CE), care a dat statelor membre puterea de a redacta legislatia de implementare cat mai aproape de realitatile bugetare pe care le experimenteaza. Este o masura extraordinara, aplicata in special pentru a asigura, mai ales intreprinderilor mici si mijlocii, o sustinere in redresarea economica, dar si pentru a elimina concurenta neloiala intre companiile din statele membre.
”Avand in vedere circumstantele economice exceptionale din anii 2020 si 2021, ca urmare a pandemiei COVID-19, statele membre ar trebui sa permita reportarea retroactiva a pierderilor fiscale, cel putin pentru anul fiscal anterior, adica cel putin pentru 2019. Statele membre pot prelungi, insa, aceasta perioada pana la trei ani in urma, permitand astfel companiilor sa isi compenseze pierderile din exercitiile fiscale 2020 si 2021 cu profiturile deja impozitate din anii fiscali 2019, 2018 si 2017”, se noteaza in recomandarea Comisiei.
Mai mult, statele membre ar trebui sa permita intreprinderilor sa solicite imediat compensarea pierderilor pe care estimeaza ca le vor suporta in anul fiscal 2021, fara a fi nevoie sa astepte pana la sfarsitul anului.
In prezent, anumite state membre au deja incluse in legislatiile nationale diverse masuri pentru utilizarea pierderilor fiscale, cea mai comun intalnita fiind reportarea acestora pentru urmatoarele exercitii financiare. De altfel, si Romania are o astfel de regula care permite reportarea pierderilor realizare intr-un anumit an fiscal pentru urmatorii sapte ani consecutivi.
Ca masura de politica fiscala in contextul situatiei generate de criza COVID-19, reportarea pierderilor pentru anii fiscali viitori este cea mai putin eficienta, intrucat beneficiul lichiditatii se amana pana la momentul cand companiile vor deveni din nou profitabile.
Pe de alta parte, reportarea retroactiva a pierderilor fiscale curente va genera imediat lichiditati suplimentare pentru companii. Acest mecanism de reportare retroactiva are si beneficiul de a sustine afacerile profitabile anterior crizei COVID-19, adica acele afaceri sanatoase care au avut de suferit ca efect direct al pandemiei - mai noteaza Comisia. CE recomanda statelor membre sa limiteze valoarea pierderilor reportabile la maxim 3 milioane de euro, dat fiind impactul pe care bugetele nationale l-ar resimti.
Ca sa luam un exemplu simplu: daca o companie A a avut in 2019 profit de 100 de lei si a platit 16 lei impozit pe profit, iar in 2021 are pierdere tot de 100 de lei - conform propunerii CE, Compania A ar trebui sa compenseze pierderea din 2021 cu profitul din 2019 si, astfel, sa recupereze de la buget impozitul pe profit de 16 lei platit in anul 2019.
Propunerile de implementare a masurilor recomandate de Comisie ar trebui sa fie discutate cu autoritatile europene pana in ultimul trimestru al acestui an. De altfel, multe tari europene deja au introdus in legislatie astfel de prevederi sau au publicat proiecte de lege in aceasta directie.
De exemplu:
Marea Britanie - permitea deja reportarea retroactiva a pierderilor pentru ultimele 12 luni. In plus, autoritatile fiscale au publicat un comunicat conform caruia perioada de reportare retroactiva se extinde la trei ani pentru pierderile inregistrate in perioadele fiscale incheiate intre 1 aprilie 2020 si 31 martie 2022.
Germania - permite reportarea nelimitata a pierderilor fiscale si, in a numite conditii, reportarea retroactiva pentru ultimul an pana la 1 milion de euro. In plus, in contextul COVID-19, plafonul de raportare retroactiva a fost ridicat de la 1 milion la 5 milioane de euro pentru pierderile realizate in 2020 si 2021 si exista deja propuneri legislative de ridicare a acestui plafon la 10 milioane de euro.
Austria - pentru prima data, autoritatile austriece au permis reportarea retroactiva a pierderilor din 2020. Aceasta regula nu reprezinta o modificare permanenta a legislatiei fiscale, ci mai degraba o oportunitate punctuala in contextul COVID-19.
Polonia - contribuabilii ale caror venituri in 2020 au scazut cu mai mult de 50% fata de perioadele fiscale anterioare pot sa foloseasca pierderile din anul 2020 contra profiturilor din anul 2019 - prin depunerea unei declaratii rectificative la anul 2019 (pana la 5 mil. PLN).
Franta - in prezent, pierderile dintr-un anumit an fiscal (pana la 1 milion de euro) pot fi folosite, in anumite conditii, pentru a compensa obligatiile fiscale din anul anterior, insa rambursarea efectiva a acestor sume se face pe parcursul a cinci ani. Exista insa o propunere legislativa care permite utilizarea accelerata a acestor pierderi prin rambursare imediata.
In Romania, introducerea unor masuri de utilizare retroactiva a pierderilor fiscale, in linie cu recomandarea Comisiei Europene, ar avea cu siguranta un rezultat pozitiv. Asa cum se intampla in general cu masurile de utilizare a pierderilor, costul unei astfel de masuri este doar o chestiune de timp - astfel, afacerile vor putea beneficia de lichiditati acum, cand au cea mai mare nevoie, si nu vor trebui sa astepte sa isi foloseasca pierderile impotriva unor profituri viitoare. Pe de alta parte, bugetul va incasa impozitul pe profiturile viitoare realizate de aceste companii.
Alte masuri fiscale propuse de Comisia Europeana prin comunicatul intitulat ”Impozitarea afacerilor in secolul XXI”:
Inlaturarea dezechilibrelor in finantarea prin capital versus imprumut - Criza pandemica a contribuit semnificativ la indatorarea companiilor. In prezent, regulile fiscale permit (in anumite limite) deducerea costurilor aferente finantarii prin imprumut, insa nu si in cazul finantarii prin capital. Propunerea Comisiei va incerca sa inlature acest dezechilibru, sustinand astfel recapitalizarea companiilor vulnerabile financiar - o propunere in acest sens va fi emisa pana in trimestrul intai 2022.
Se continua lupta impotriva practicilor fiscale agresive prin introducerea de noi reguli cu privire la utilizarea abuziva a companiilor fara substanta - asa numitele casute-postale. Aceste masuri vor fi introduse printr-o completare a Directivei Anti-Evaziune Fiscala (ATAD 3) - propunerile vor trebui emise pana in al patrulea trimestru al anului 2021.
Comunicatul Comisiei include si o propunere (ce va fi emisa pana in 2022) care prevede ca anumite companii mari, care isi desfasoara activitatea in Uniunea Europeana, sa isi publice ratele efective de impozitare (i.e. simplu spus, impozitul efectiv platit raportat la profiturile realizate). O astfel de masura va conduce la cresterea transparentei cu privire la impozitele platite de companiile mari, va permite monitorizarea unor strategii agresive de planificare fiscala si va oferi factorilor politici o mai buna vizibilitate cu privire la contributiile fiscale ale companiilor multinationale in Uniunea Europeana.
Comisia se gandeste, de asemenea, la realizarea, pana in 2023, a unui nou cadru la nivel european privind impozitul pe profit sub titlul: „Afacerile in Europa: cadrul pentru impozitarea profiturilor” sau BEFIT. BEFIT se va baza pe o repartizare a profiturilor realizate pe baza unei formule si o baza de impozitare comuna si va inlocui propunerea in asteptare pentru o baza de impozitare consolidata, CCCTB (common consolidated corporate tax base) care va fi retrasa.
Un material de Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenta fiscala si juridica, EY Romania
