Efervescenta modificarilor in domeniul fiscal din Romania a lasat sa treaca aproape neobservate dezbaterile europene foarte importante atat pentru companii, cat si pentru bugetul public referitoare la impozitarea profiturilor. Adoptate in martie 2018 printr-o rezolutie a parlamentului european, baza fiscala comuna (CCTB) si baza fiscala comuna consolidata (CCCTB) sunt tot mai aproape de momentul potentialei aplicari. O data intrat in vigoare, posibil chiar din 2020, asa cum preconizeaza Comisia Europeana, acest nou regim de impozitare va schimba radical modul de calcul al impozitelor datorate pe profituri in UE si alocarea bazei impozabile intre statele membre.Baza fiscala comuna (common corporate taxe base - CCTB) reprezinta un set de reguli pentru calcularea impozitului pe profit, iar baza fiscala consolidata comuna (common consolidated corporate taxe base -CCCTB) completeaza CCTB cu norme de consolidare si reguli de repartizare a bazei de impozitare a profiturilor intre statele membre. In primii sapte ani de la intrarea in vigoare, baza fiscala comuna va viza grupurile de societati cu venituri mai mari de 750 milioane euro. Ulterior acestei perioade, toate companiile prezente in UE vor avea aceleasi prevederi la calcularea impozitelor pe profit.
Motivele reformei
Initiatorii acestor proiecte, printre care se afla Comisia Europeana si unele state membre, sustin ca regulile unice vor aduce mai multa claritate si predictibilitate in calcularea impozitelor pe profituri, vor simplifica raportarea si vor spori veniturile bugetelor nationale. Alinierea celor 27 de legislatii nationale din UE cu prevederi diferite ar inlatura o parte din costurile administrative care reprezinta acum o piedica in calea investitiilor.
Un alt factor determinant in aceasta evolutie il reprezinta economia digitala care a transformat modelele de business si necesita o abordare diferita din perspectiva impozitarii. Din acest motiv, sunt introduse noi concepte, asa cum este sediul digital, sau sunt redefiniti unii termeni existenti, de exemplu cel de sediu permanent referitor la prezenta fizica a unei companii intr-o jurisdictie.
Pro si contra noului sistem. Nevoia unei evaluari de la tara la tara
Propusa in 2011 sub forma unui singur proiect, baza fiscala comuna a fost abandonata din cauza lipsei de consens al statelor membre si a fost relansata in 2016, fiind impartita in doua proiecte.
Oponentii acestui sistem contesta adoptarea noii baze comune invocand principiul subsidiaritatii (neinterventia Uniunii pe o tema care poate fi reglementata eficient de statele membre), dar si estimari care indica pierderi de venituri bugetare pentru unele state. Totodata, considera ca UE nu ar trebui sa aiba reglementari diferite de cele internationale ale OECD, respectiv fata de proiectul de combatere a erodarii bazei impozabile si a transferului profiturilor (Base Erosion and Shifting Profit - BEPS). Unele actiuni BEPS au fost preluate in directive UE, de exemplu de directiva impotriva evitarii taxelor (anti avoidance tax directive - ATAD).
Un alt argument este adus din perspectiva contabila pentru ca, in prezent, UE nu are reguli contabile aliniate. Aplicarea unei baze comune in aceste conditii ar genera diferente substantiale in recunoasterea si evaluarea principalelor venituri si cheltuieli de catre companii.
Pe de cealalta parte, sustinatorii proiectului apreciaza ca va aduce mai multa echitate intre statele membre in privinta alocarii impozitelor pe profit, in functie de activitatea companiilor din fiecare stat. Totodata ar combate mai eficient evitarea taxelor prin eliminarea diferentelor dintre legislatiile nationale care pot fi folosite de companii in scopul reducerii obligatiilor fiscale.
Totusi, Comisia Europeana nu a elaborat pana acum un studiu de impact care sa estimeze efectele de la tara la tara. Din acest punct de vedere, probabil fiecare stat, inclusiv Romania, va fi pus in situatia de a face propria evaluare astfel incat sa exprime o opinie avizata in cadrul dezbaterilor finale.
Ce presupun aceste reguli pentru Romania?
Deocamdata Romania nu si-a exprimat pozitia fata de adoptarea CCTB si CCCTB. Este de asteptat ca in perioada urmatoare autoritatile romane sa emita un punct de vedere intrucat adoptarea acestui pachet se precipita, iar Romania va prelua presedintia UE de la 1 ianuarie 2019 si, in aceasta calitate, va avea inclusiv prerogative privind agenda fiscala europeana.
In ceea ce priveste implicatiile pentru Romania, o prima observatie ar fi ca in primii sapte ani de la data intrarii in vigoare a noilor reguli, ar putea exista doua legislatii in paralel. Baza fiscala comuna se va aplica obligatoriu pentru companiile care fac parte din grupuri cu venituri de peste 750 milioane euro, in timp ce restul companiilor se vor supune acelorasi prevederi din Codul fiscal ca in prezent sau eventual ajustate.
Pentru cei care vor aplica baza comuna fiscala, o consecinta majora va fi ca facilitatile sau stimulentele fiscale din Codul fiscal vor fi eliminate, spre exemplu: regulile privind amortizarea fiscala, facilitatea pentru profitul reinvestit sau pentru cercetare-dezvoltare. Inclusiv regimul microintreprinderilor va fi pus sub semnul incertitudinii in acest context.
Este de mentionat ca limitele pentru deductibilitatea costurilor excedentare ale indatorarii, precum si perioada de reportare a pierderilor vor deveni mai restrictive decat cele prevazute de directiva ATAD. Romania tocmai a preluat aceasta directiva, prin OUG 79/2017, si a impus un prag de deductibilitate care cel mai probabil va fi din nou modificat dupa intrarea in vigoare a bazei comune. Alte implicatii apar din perspectiva preturilor de transfer. Companiile nu vor mai avea obligatia sa intocmeasca dosarul preturilor de transfer pentru tranzactiile realizate cu firmele din UE ale grupului, ceea ce va duce la o diminuare a sarcinilor administrative fiscale.
Din perspectiva bugetului public, cel mai de impact il va avea introducerea formulei de repartizare a bazei fiscale intre companiile din UE membre ale grupurilor. Algoritmul ia in considerare patru factori: munca (valoarea salariilor si numarul angajatilor), activele detinute, vanzarile conform destinatiei si datele personale colectate si utilizate. Dupa alocarea cotei din baza de impozitare, fiecare stat va aplica rata de impozit din legislatia proprie. In contextul pierderii avantajelor competitive fiscale la capitolul de impozitare a profiturilor fata de celelalte state, singurul atu al Romaniei ar fi nivelul cotei de impozit aflat acum printre cele mai mici din UE.
Concluzionand, avem in dezbatere cea mai ambitioasa reforma fiscala propusa de UE in domeniul impozitarii profiturilor si un pas important catre o uniune fiscala. Date fiind implicatiile majore pentru companii si bugetele publice, naste controverse, avand atat avantaje, cat si dezavantaje care trebuie atent cantarite de fiecare stat, inclusiv de Romania. Din acest motiv, un studiu de impact al aplicarii acestuia s-ar impune inainte ca autoritatile sa isi asume o pozitie ferma. Totusi, pentru a intra in vigoare, proiectele trebuie sa primeasca in unanimitate votul final, astfel incat ramane de vazut daca pana la urma va intruni consensul tuturor statelor membre.
