Mihai Draghici, EY: Noile oportunitati si riscuri pentru independenta energetica

Actualul cadru geopolitic a fortat tarile europene sa isi redefineasca relatiile energetice si sa initieze masuri rapide pentru a deveni independente din punct de vedere energetic. In ultimii zece ani, Europa s-a bazat in mare masura pe petrolul si gazele rusesti, in special tari precum Germania sau Italia, insa acest lucru este pe cale sa se schimbe. Dupa aparitia conflictului dintre Rusia si Ucraina, discursul politic s-a concentrat pe modul in care Europa trebuie sa intrerupa imediat importurile de gaze din Rusia si sa se orienteze catre alte surse. Prin urmare, Europa trebuie sa gaseasca o solutie rapida pentru a obtine independenta energetica, insa drumul catre acest obiectiv este plin atat de provocari, cat si de oportunitati.

 

Statutul geopolitic actual a deschis usile catre oportunitati, dar solutiile pe termen scurt ar putea reprezenta pasi inapoi in ceea ce priveste realizarea decarbonarii si a dezvoltarii durabile. Astfel, mai multe tari au luat in considerare redeschiderea minelor de carbune sau cresterea capacitatilor de productie ale acestora, in ciuda angajamentelor de reducere a emisiilor de GES. Din cauza temerilor legate de securitatea energetica, CE Oltenia urmeaza sa isi mareasca capacitatea de productie pentru anul 2022. Cu toate acestea, de la inceputul anului, CE Oltenia a depus proiecte din Fondul de Modernizare in valoare de 895 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacitatilor de producere a energiei electrice, inclusiv pentru proiecte regenerabile.

 

In plus, riscurile generate de conflictul actual sunt amplificate de utilizarea cu intarziere a combustibilului de tranzitie din Marea Neagra. Proiectul Neptun Deep este in prezent suspendat, in asteptarea modificarilor la legea offshore. Pana in prezent, proiectul de modificare a legii offshore a fost depus, in aprilie 2022, la Parlament, fiind sustinut de coalitia de guvernare. In cel mai optimist scenariu, Romania ar putea incepe sa extraga gaze naturale din Marea Neagra in 2026. Pana atunci, lipsa investitiilor in productia de gaze naturale va creste dependenta de importuri si, in consecinta, va avea un impact asupra parcursului tarii catre independenta energetica.

 

In timp ce Europa se concentreaza pe punerea in aplicare a unor masuri pe termen lung, pentru a obtine independenta energetica, pe termen scurt preturile vor ramane ridicate si volatile, provocand presiuni inflationiste si alte efecte economice secundare. Intrucat in multe state asistam la o crestere rapida a preturilor la combustibili si energie, guvernele vor juca un rol imens in protejarea consumatorilor si in accelerarea tranzitiei catre o piata energetica mai ecologica si mai independenta.

 

Cea mai mare oportunitate este accelerarea tranzitiei catre energia curata, iar cresterea productiei de energie electrica din surse regenerabile va aduce asteptari precum reducerea atat a utilizarii combustibililor fosili, cat si a preturilor pe piata energiei. Pentru a atinge aceste obiective, guvernele nationale si Uniunea Europeana ar trebui sa se concentreze pe finantarea energiei regenerabile, a eficientei energetice si a noilor tehnologii.

In contextul situatiei politice si economice actuale, Romania se afla intr-o pozitie unica, avand Marea Neagra ca un avantaj major, care poate accelera procesul de trecere la energia regenerabila. Marea Neagra are un potential masiv de generare a energiei eoliene - potrivit unui studiu publicat de Banca Mondiala, Romania poate infiinta parcuri eoliene cu o capacitate de pana la 72.000 MW.

Atat energia eoliana offshore si onshore, cat si energia solara au o importanta strategica pentru sistemul energetic al Romaniei: pana in 2030, ca parte a Planului national pentru energie si clima, Romania isi propune sa implementeze o capacitate suplimentara de energie eoliana de 2.302 MW si o capacitate de energie solara de 3.692 MW.

Energia hidroelectrica joaca, de asemenea, un rol foarte important in mixul energetic al Romaniei, reprezentand aproximativ 30 % din mixul national de generare a energiei electrice. Pe termen lung, modernizarea centralelor electrice existente ar asigura o pondere constanta a productiei provenite din surse regenerabile. Avand in vedere ca o parte importanta a activelor de producere a energiei hidroelectrice se apropie de sfarsitul primului ciclu de viata, este necesar sa se implementeze un program complex de renovare, pentru ca energia hidroelectrica sa ramana un pilon central pentru productia nationala de energie electrica.

Energia nucleara a primit o atentie sporita in lumina taxonomiei ecologice a UE, fiind etichetata drept energie durabila de catre Comisia Europeana. Fie ca este un pas intermediar al tranzitiei verzi sau nu, energia nucleara este cu siguranta pe agenda Romaniei. Avand in vedere ca Nuclearelectrica detine in mod constant o cota de aproape 20% in mixul de productie de energie electrica, renovarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda pana in 2030, precum si constructia viitoarelor unitati nucleare 3 si 4 arata ca energia nucleara reprezinta in continuare o oportunitate solida de diversificare si, eventual, de obtinere a independentei energetice.

In plus, constructia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (SMR) in Romania, care urmeaza sa fie finalizata pana in 2030, este o dovada a faptului ca energia nucleara este aici pentru a ramane in cadrul sistemului energetic national.

 

La nivel european, conectivitatea retelelor electrice este un subiect important, cu obiective precise: un obiectiv de cel putin 15% de interconectivitate pana in 2030. Pentru Romania, obiectivul este stabilit la cel putin 15,4%. Prin masurile si politicile definite in vederea dezvoltarii infrastructurii electrice, Romania poate juca un rol important in arhitectura europeana prin dezvoltarea retelelor inteligente, devenind un facilitator important. Contorizarea inteligenta reprezinta o masura importanta, cu mult potential in ceea ce priveste atingerea unui nivel mai ridicat de eficienta energetica, ca punct de plecare pentru strategia de digitalizare, in beneficiul intregului ecosistem energetic.

In drumul catre o Europa verde, cea mai recenta solutie de ultima instanta care a primit atentie in ultimii ani si a devenit mai relevanta in contextul situatiei actuale este crearea de centrale electrice ecologice pe baza de hidrogen.

In ceea ce priveste subiectul hidrogenului, studiile bazate pe propunerile din pachetul Fit for 55 privind utilizarea hidrogenului curat in industrie si transporturi arata ca, pana in 2030, in Romania va trebui sa fie instalata o capacitate de electroliza intre 1.470 MW si 2.350 MW. Atunci cand se ia in considerare principiul aditionalitatii, acest lucru va necesita intre 3 GW si 4,5 GW de noi surse regenerabile de energie care sa fie instalate pe langa capacitatile incluse in actualul Plan national pentru energie si clima.

Nu in ultimul rand, solutiile bine stabilite de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile, vor reprezenta, de asemenea, un pilon important pentru asigurarea stabilitatii retelei in contextul tranzitiei energetice.

Avand in vedere conflictul actual din regiune, UE a lansat RepowerEU, un nou program care subliniaza necesitatea de a actiona pentru o energie mai accesibila, mai sigura si mai durabila. Actiuni urgente in ceea ce priveste tendintele inflationiste, stocarea gazului pentru asigurarea consumului din iarna viitoare si masuri imediate de reducere a dependentei de gazul rusesc, cum ar fi accelerarea permiselor pentru energiile regenerabile sau cresterea panourilor solare, a pompelor de caldura si a economiilor de energie se numara printre actiunile avute in vedere in cadrul acestui nou cadru energetic.

Acestea sunt sustinute, desigur, atat de agenda Green Deal, precum si de fondurile UE disponibile pentru tranzitia verde, inclusiv RRF, care a inclus 1,62 miliarde de euro alocate in cadrul componentei Energie, pentru investitii in capacitati de productie si stocare a energiei eoliene si solare, capacitati de productie de hidrogen verde, cogenerare, investitii in intregul lant valoric al bateriilor, celulelor si panourilor fotovoltaice, dar si pentru asigurarea eficientei energetice in sectorul industrial.

De asemenea, 15 miliarde de euro pot fi accesate prin intermediul Fondului de modernizare in perioada 2022-2034, in cadrul a 8 programe-cheie care vizeaza investitii in surse regenerabile, infrastructura energetica, centrale electrice pe baza de gaz, energie nucleara, cogenerare, eficienta energetica si biocombustibili.

 

EY Romania a dezvoltat platforma EY Energy FiT ("Finantarea Tranzitiei") avand in vedere importanta strategica a investitiilor in sectorul energetic si diversitatea si complexitatea programelor care vor asigura finantarea acestui domeniu. EY Energy FiT este o platforma online care isi propune sa ajute companiile locale sa identifice oportunitatile de finantare din partea UE pentru proiectele lor legate de energie.

Luand in considerare urgenta continua a dezvoltarii sectorului energetic, EY Romania considera ca toti investitorii ar trebui sa beneficieze de acces la cele mai bune indrumari si informatii si ofera o abordare simpla si intuitiva cu privire la modul in care companiile pot beneficia de fondurile UE si pot afla mai multe despre importanta tranzitiei energetice. Solutia este orientata catre organizatiile care doresc sa isi transforme in realitate proiectele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, de energie regenerabila sau de eficienta energetica.