In primele 9 luni ale anului 2021, inspectorii de munca au efectuat 50.060 de controale care au vizat identificarea si combaterea muncii nedeclarate, ca urmare a carora au fost aplicate amenzi in valoare de 70.500.000 lei. Din cele 4.937 persoane identificate prestand munca nedeclarata, 3.357 nu detineau contract individual de munca in forma scrisa, 1.021 nu aveau contract individual de munca transmis in Revisal, 160 prestau activitate avand contractul de munca suspendat, iar 399 prestau activitate in afara programului de lucru din contractul de munca cu timp partial.Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat: „Consecintele muncii nedeclarate si subdeclarate se reflecta negativ atat asupra salariatului in privinta drepturilor aferente contributiilor sociale care sunt platite la o baza de calcul inferioara celei reale, cu consecinte directe asupra acumularii vechimii in munca si a cuantumului pensiei acestuia, cat si in economie prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel, angajatorii care utilizeaza munca nedeclarata sau subdeclarata au mai puţine obligaţii financiare aflandu-se, prin urmare, in concurenţa neloiala cu acei angajatori care folosesc toate tipurile de resurse şi depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor legale ce le revin.”
Definirea muncii nedeclarate, concept consacrat sub sintagma „munca la negru”, prin extinderea definitiei la situatiile multiple care corespund acestei incadrari, precum si cresterea semnificativa a valorii amenzii au condus la o diminuare a fenomenului muncii nedeclarate, insa au generat un alt fenomen, la fel de negativ, cunoscut ca ”munca la gri”, definit ca ”munca subdeclarata” si care tinde sa capete noi forme de manifestare si sa se extinda in tot mai multe sectoare de activitate economica. Aceasta practica consta nu doar in disimularea unui contract individual de munca cu norma intreaga intr-un contract de munca cu timp partial, ci si in acordarea, de catre angajator, a unui salariu mai mare decat cel evidentiat in documentele financiar-contabile, asa numitul salariu in mana, suma fiscalizata fiind mai mica decat cea primita efectiv de catre salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscala, ci si afectarea salariatului in ceea ce priveste drepturile aferente contributiilor sociale care sunt platite la o baza de calcul inferioara celei reale, cu consecinte directe asupra acumularii vechimii in munca si a cuantumului pensiei acestuia.
Conceptul de „munca la gri”
Aceasta stare de fapt a impus reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de "munca la gri" in sensul definirii acesteia ca notiune juridica de ”munca subdeclarata” si, totodata, sanctionarea practicarii acestui fenomen in scopul de a-l descuraja: ”In sensul prezentei legi, munca subdeclarata reprezinta acordarea unui salariu net mai mare decat cel constituit si evidentiat in statele de plata a salariilor si in declaratia lunara privind obligatiile de plată a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, transmisa autoritatilor fiscale.”
”La Inspectia Muncii suntem constienti de responsabilitatea sociala care ne revine in calitate de autoritate de control care promoveaza relatii de munca corecte si echitabile pentru toti factorii implicati in piata muncii si combatem acest fenomen al muncii nedeclarate si subdeclarate prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispozitie. Suntem in plina Campanie Naţionala in vederea reducerii incidentei muncii nedeclarate si subdeclarate la angajatorii care işi desfaşoara activitatea domeniile de activitate: constructii, fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase, protectie si paza depozite, service/spalatorii, comert si lanturi de aprovizionare, notariate, birori de avocatura si birouri de arhitectura, care se va desfasura pana in data de 17 decembrie 2021. In dorinta noastra de a actiona preventiv si de a-i informa de angajatori asupra responsabilitatilor pe care le au, incepand cu 30.08.2021, inspectoratele teritoriale de munca au transmis angajatorilor care presteaza activitate in domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate un numar de 34.181 de scrisori de informare a acestora cu privire la faptul ca, in viitorul apropiat, pot fi vizati pentru efectuarea unui control precum si cu privire la principalele reglementari in domeniul relatiilor de munca pe care trebuie sa le respecte,” declara Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.
Totodata, pe fondul existentei unei situatii socio-economice dificile generata de pandemie, ce s-a resimtit profund atat de catre angajatori dar si de catre salariati, mecanismul juridic reglementat in prezent in Codul Muncii referitor la plata cu intarziere a drepturilor salariale este unul complex si anevoios, ce implica promovarea unor procese in justitie, astfel ca s-a impus crearea unei reglementari de natura a asigura protectia sociala a salariatilor in concordanta cu principiile ce guverneaza raporturile de munca. In acest sens, am sustinut propunerea care a fost adoptata privind sanctionarea depasirii, cu mai mult de o luna, a termenului stabilit in contractul individual de munca pentru plata salariului.
De asemenea, tot in contextul situatiei socio-economice dificile si ca urmare a numeroaselor intalniri ale inspectorului general de stat cu angajatorii din majoritatea domeniilor de activitate, am propus extinderea termenului de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere platite, de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a flexibiliza raporturile de munca prin crearea posibilitatii compensarii muncii suplimentare cu timp liber corespunzator intr-o perioada mai mare de timp. Astfel, a fost adoptata prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere platite sa fie extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a evita blocarea desfasurarii raporturilor de munca ale agentilor economici si asigurarea desfasurarii activitatii acestora in bune conditii,corelat cu asigurarea protectiei salariatilor.
Munca nedeclarata, fenomen raspandit si nociv
Munca nedeclarata/subdeclarata constituie un fenomen raspandit si nociv, din cauza consecintelor sociale si economice grave pe care le produce, cu efecte negative pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, atat pentru individ, cat si pentru societate, precum si pentru bugetul de stat, existand o relatie interdependenta intre plata contributiilor sociale si a impozitelor si accesul la drepturile de asigurari sociale si alte masuri de protectie sociala:
- persoana care presteaza munca nedeclarata sau subdeclarata nu are siguranta platii muncii prestate, plata facandu-se in functie de bunavointa angajatorului, uneori fiind amanata zile in sir sau chiar luni;
- persoana care presteaza munca fara a avea incheiat un contract individual de munca este lipsita de protectie sociala, ceea ce inseamna ca nu beneficiaza de prestatii din asigurarile sociale, asigurarile de sanatate, asigurarile de somaj, cele pentru accidente de munca si boli profesionale precum si cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucura de protectia legala a femeilor si copiilor, nu exercita drepturile colective constitutionale (dreptul la asociere in sindicate si negocierea contractului colectiv de munca), nu acumuleaza vechime in munca, ceea ce ii va afecta dreptul la pensie;
- persoana lipsita de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancara;
- angajatorul este lipsit de posibilitatea legala de a-l responsabiliza pe lucrator pentru eventualele pagube produse de acesta si, de asemenea, nu poate face uz de prerogativa disciplinara;
- fondurile sociale si bugetul de stat sunt pagubite prin sustragerea de la plata contributiilor sociale si a impozitelor.
