Subiectul coronavirus (Covid-19) este unul amplu dezbatut la nivel global, fiind in centrul atentiei ca urmare a amplului impact social si economic pe care il genereaza. Covid-19 este o problema globala, noi cazuri de contaminare fiind confirmate in fiecare zi.
Riscul asociat Covid-19 pentru persoanele din EU/EEA si UK este considerat moderat catre crescut, pe baza probabilitatii de transmitere si a impactului bolii. Avand in vedere caracteristicile epidemiologice observate, se presupune ca oricine este susceptibil, desi pot exista factori de risc care cresc susceptibilitatea in fata bolii.
Conform informatiilor oferite de catre Institutului National de Sanatate Publica din Romania, valabile la data de 5 martie, in ultimele 24 de ore, la nivel global au fost inregistrate 2.079 de noi cazuri. Cresteri marcante ale numarului de cazuri au fost inregistrate in Coreea de Sud, Italia si Iran, in timp ce primele cazuri au fost confirmate in Polonia.
In Romania, pana la data de 5 martie, au fost confirmate clinic 6 cazuri de coronavirus, doua noi cazuri fiind confirmate in ultimele 24 de ore. In acest context este esentiala cunoasterea prevederilor legale incidente si a masurilor pe care le pot implementa angajatorii, astfel incat sa fie protejata atat sanatatea si securitatea salariatilor lor cat si afacerea lor.
Care este diferenta intre carantina si autoizolare?
Conform informatiilor furnizate de catre Ministerul Afacerilor Interne din Romania:
a) Carantina este instituita atunci cand o persoana ce nu manifesta simptomele specifice virusului se intoarce din urmatoarele zone (considerate de catre autoritatile din Romania ca zone rosii):
- China continentala: provincia Hubei si orasele Wenzhou, Hangzhou, Ningbo, Taizhou;
- Italia: regiunea Lombardia (Codogno, Castiglione d'Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo, San Fiorano) si regiunea Veneto (Vo Euganeo);
- Coreea de Sud: orasul Daegu si judetul Cheongdo.
Imediat dupa intoarcerea in tara, aceste persoane vor fi nevoite sa stea in carantina, timp de 14 zile, intr-un spatiu special amenajat de catre autoritatile locale in colaborare cu Directia de Sanatate Publica.
b) Autoizolarea la domiciliu, pentru o durata de 14 zile, este instituita atunci cand o persoana ce nu manifesta simptomele specifice virusului, dar care a calatorit in ultimele 14 zile in alte zone din China continentala, Lombardia, Veneto, Emilia-Romagna, Coreea de Sud si Iran sau s-a aflat in contact direct cu persoane ce s-au intors din zonele rosii si care au fost confirmate cu virusul sau care au un membru de familie ce se regaseste intr-una dintre aceste situatii.
Ce se intampla cu contractul individual de munca daca un salariat se afla in carantina sau autoizolare?
Conform Codului Muncii, carantina reprezinta unul dintre cazurile in care intervine suspendarea de drept a contractului individual de munca. Pe durata suspendarii contractului individual de munca ca urmare a carantinei, concedierea salariatului este strict interzisa.
In cazul in care Directia de Sanatate Publica din Romania constata ca fata de un salariat trebuie instituita masura carantinei/autoizolarii, salariatul trebuie sa isi informeze angajatorul in cel mai scurt timp despre aceasta masura, pentru a permite angajatorului sa adopte toate masurile organizatorice necesare, precum si cele privind sanatatea si securitatea in munca.
Pot pretinde salariatii drepturile salariale pe durata carantinei/autoizolarii?
Pe durata suspendarii contractului individual de munca nu se va plati salariul. Cu toate acestea, pe perioada carantinei/autoizolarii, salariatii au dreptul la o indemnizatie speciala, ce li se acorda in baza certificatului medical emis de catre medicul de familie, dupa ce a incetat perioada carantinei/autoizolarii.
Certificatele de concediu medical se vor elibera pe baza certificatului emis de catre Directia de Sanatate Publica din Romania prin care se constata necesitatea instituirii masurii carantinei/autoizolarii. Durata concediilor medicale pentru carantina nu se cumuleaza cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afectiuni, pe parcursul unui an calendaristic.
Care este cuantumul indemnizatiei la care salariatii au dreptul?
Cuantumul indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, in limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar si este suportata integral din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Cuantumul indemnizatiei va fi suportata initial de catre angajator, ulterior fiind recuperata de la FNUASS.
Pot salariatii sa ramana la domiciliul lor fara consimtamantul angajatorului daca nu sunt bolnavi si nici nu prezinta simptome?
Nu, acest lucru ar reprezenta o incalcare a obligatiilor de serviciu, ce poate fi sanctionata de catre angajator conform regulilor privind disciplina muncii aplicabile la nivelul companiei.
Daca situatia se agraveaza, care sunt optiunile angajatorului in cazul in care nu isi poate continua activitatea?
In cazul in care situatia se agraveaza pe plan local (orasele sunt inchise de catre autoritati, contactul interpersonal este limitat sau interzis), o astfel de situatie ar putea fi declarata drept caz de forta majora, ceea ce ar determina suspendarea temporara a activitatii angajatorului si respectiv a contractelor de munca. Pe durata suspendarii ca urmare a fortei majore, salariatii nu sunt indreptatiti la plata drepturilor salariale sau a altor indemnizatii.
Este de asemenea de asteptat ca societatile ce se confrunta cu dificultati economice din cauza infectiei cu Covid-19, dar fata de care nu a fost declarata oficial carantina, sa ia in considerare reducerea sau chiar intreruperea temporara a activitatii. In acest ultim caz, contractele individuale de munca vor fi de asemenea suspendate, salariatii fiind indreptatiti, pe perioada suspendarii, la o indemnizatie in cuantum de cel putin 75% din salariul de baza, indemnizatia fiind integral suportata de catre angajator.
Ce masuri poate adopta angajatorul pentru a-si proteja salariatii?
Ca regula, angajatorii sunt responsabili de sanatatea si securitatea in munca a angajatilor sai, putand fi tinuti raspunzatori pentru orice prejudiciu cauzat angajatilor ca urmare a incalcarii obligatiilor privind sanatatea si securitatea in munca.
Pentru a preveni contaminarea, angajatorii trebuie sa puna la dispozitia salariatilor, in mod gratuit, produse igienico-sanitare, sa efectueze instructajul cu privire la masurile de igiena si sa puna la dispozitie ultimele informatii provenite din surse oficiale. Angajatorii pot comunica si colabora cu medicul de medicina muncii, cu furnizorii externi de securitate si sanatate in munca sau cu reprezentantii interni ai acestor servicii, pentru a putea institui masuri de protectie adecvate.
In plus, angajatorii ar trebui sa puna la dispozitie dezinfectanti, sa asigure curatarea suprafetelor cu produse pe baza de alcool, sa asigure ventilarea adecvata a zonelor de lucru, utilizarea pe cat posibila a mijloacelor tehnologice de comunicare, ca alternativa la intalnirile de serviciu fizice (teleconferinte), precum si munca la distanta, daca este posibil.
In masura in care este fezabil, societatile pot asigura transportul salariatilor lor catre si de la munca, in vehicule dezinfectate, pot limita calatoriile in interes de serviciu in zone cu risc de contaminare si interzice calatoriile in zonele rosii.