In cadrul unei sesiuni de informare cu reprezentantii Comisiei Europene pe tema politilor sociale, derulata astazi, 13 martie 2023, Blocul National Sindical a furnizat o radiografie a situatiei sociale actuale din Romania, explicand motivele proliferarii unui model de crestere economica bazata pe inechitate si inegalitate sociala.Tara noastra investeste in continuarea extrem de putin si fara tinte in viitorul fortei de munca, indiferent ca ne referim la viitorul pe termen scurt si mediu al fortei de munca actuale sau ne referim la forta de munca viitoare care acum se afla la finalul ciclului de invatare sau se afla inca in sistemul de Educatie.
Oportunitatile nu sunt deloc egale pentru copiii din mediul rural sau pentru copiii din familii sarace, din familii de romi sau familii monoparentale. Si atunci cand se investeste sunt adoptate si implementate instrumente de asistenta care nu sunt corelate intre ele, sunt masuri adoptate de institutii de pe diverse paliere ce nu reusesc sa-si coordoneze interventiile.
Pastrarea, in continuare, a unei diferente atat de mari fata de media UE nu face decat sa arunce resursa umana din Romania intr-o zona lipsita de oportunitati, un bazin de forta de munca ieftina, pentru munci necalificate in afara tarii sau pentru locuri de munca pe salariul minim in tara.
Nivelul ridicat de inegalitate este accentuat de politicile adoptate de Romania in domeniul veniturilor, al fiscalitatii si al asistentei sociale. S-a refuzat in mod constant orice abordare care sa reechilibreze aceasta situatie.
Autoritatile romane au ales sa creasca salariul minim si salariile in sectorul bugetar, iar restul nu a mai contat. Au distrus dialogul social si negocierile colective pentru a face pe plac mediului de afaceri, au distrus sistemul de impozitare progresiv pentru a-i multumi pe cei cu venituri mari, au refuzat in mod constant orice masura care sa conduca la o distributie echitabila a valorii adaugate intre munca si capital. Autoritatile sunt dispuse sa ia masuri atata timp cat nu deranjeaza interesele mediului de afaceri sau interesele clasei politice.
„Refuzam in continuare sa vedem permeabilitatea autoritatilor la tot felul de interese, refuzam sa vedem munca la negru, dar in special la gri, refuzam sa vedem conditiile de munca din multe companii private, refuzam sa vedem in continuare migratia fortei de munca din Romania catre alte state europene si lista poate continua!” a declarat Dumitru Costin, presedinte BNS.
Tocmai pentru ca inegalitatea este cvasi-prezenta in Romania de multe ori, evolutia pozitiva a unor indicatori corespunde doar in mica masura cu realitatea. In fapt, in spatele unor astfel de medii, avem situatii extreme.
Intr-o masura destul de semnificativa, politicile publice de asistenta esueaza deoarece conceperea si implementarea acestor politici este defectuoasa.
De exemplu, in 2016 s-a stabilit ca pot beneficia de venit minim de incluziune familiile cu venituri de pana la 600 lei/luna, implementarea acestei legi s-a amanat in fiecare an, motivul fiind nivelul ridicat resurselor financiare necesare pentru implementare. In pregatirea implementarii pentru 2024, anul trecut valoarea s-a actualizat cu aprox 17%, in conditiile in care rata inflatiei, cumulat din 2016 si pana in 2022, a fost de cel putin 35%. Mai mult, nivelul stabilit ca limita de venit nu are nicio legatura cu pragul minim de saracie care era calculat in 2020, conform INS, la 1012,5 lei / luna, iar pentru o familie cu 2 copii si 2 adulti - la 2126,5. Ori, nivelul stabilit de lege este mult sub pragul de saracie din 2020.
De altfel, prestatiile de asistenta sociala acordate au fost lasate intentionat sa fie erodate de inflatie. Majoritatea acestor prestatii sunt legate de Indicatorul Social de Referinta. Desi acest indicator a fost ajustat in 2022 si in 2023 ajustarea s-a facut doar partial, pentru a-i mentine puterea de cumparare din 2008, anul introducerii ISR, valoarea acestui indicator ar fi trebuit sa fie 885 lei, insa acum este 598 - valoare ajustata de la 1 martie 2023.
Avand in vedere aceste aspecte, Blocul National Sindical considera ca ar trebui sa existe mai multa preocupare pentru crestere economica inclusiva, pentru echitate sociala, pentru investitiile in resursa umana si in formarea acesteia. Acest lucru ar fi posibil in special prin cresterea eficientei transferurilor socialedar si prin utilizarea politicii fiscale si a negocierilor colective ca principale parghii de redistribuire a cresterii economice.
