Cluj-Napoca isi pregateste viziunea in materie de mobilitate pentru urmatorul deceniu. In acest sens, Primaria Cluj-Napoca, alaturi de Banca Mondiala si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj deruleaza un proiect privind elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana (SIDU) pentru perioada 2021-2030.
Joi, 25 februarie 2021, Primaria Cluj-Napoca, prin CIIC - Centrul de Inovare si Imaginatie Civica, a continuat seria dezbaterilor publice online pe marginea viitorului document strategic, de aceasta data tema in jurul careia s-au purtat discutiile fiind mobilitatea. Astfel, timp de peste trei ore a avut loc un amplu dialog intre reprezentanti ai administratiilor locale din zona metropolitana Cluj, specialisti ai Bancii Mondiale si cetateni cu spirit civic despre directiile strategice care vor pregati orasul si localitatile din jur pentru dezvoltare.
Pe termen mediu si lung au fost identificate solutii de mobilitate alternativa la masina, precum necesitatea reconfigurarii retelei de transport public in asa fel incat aceasta sa asigure o accesibilitate crescuta pentru cetateni, inlocuirea totala a flotei de autobuze cu mijloace de transport nepoluante - autobuze electrice, dar si autobuze cu hidrogen - benzi dedicate, o retea coerenta de piste pentru biciclete.
La inceputul dezbaterii, dl primar Emil Boc a prezentat stadiul proiectelor majore de infrastructura care vor duce la dezvoltarea Clujului si zonei metropolitane in urmatoarele decenii.
„Pe scurt, viziunea noastra este urmatoarea: Clujul gandeste in limbaj metropolitan si in termeni precum verde, digital si rezilient. Trenul metropolitan va dezvolta economic Clujul metropolitan si va asigura o mobilitate verde, nepoluanta, precum si atragerea de investitii straine, pe un areal de aproape 49 de kilometri. Acesta va porni de la infrastructura de cale ferata existenta, iar studiul de fezabilitate va fi gata in luna august a acestui an.
Am extins proiectul pana la comuna Garbau si vom avea statii noi inclusiv pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, la Tetarom, la Clujana, dar si la aeroport. Acest proiect, practic leaga gara de aeroport si este finantabil pe fonduri europene, fiind inclus in Planul de Redresare si Rezilienta. Metroul va porni din capatul Florestiului, va merge pe la Spitalul Regional de Urgenta si va ajunge la podul Ira, unde se intersecteaza cu trenul metropolitan. Aici avem in vedere doua ramificatii: una spre Sopor si una spre Bulevardul Muncii, pentru a conecta mai bine si zona de nord a orasului, care va fi un punct major de dezvoltare.
Centura metropolitana este al treilea proiect major al Clujului, care va avea punctul de pornire la capatul Gilaului, va urma culoarul Somesului, va intra in Cluj-Napoca la nodul N printr-un pasaj suprateran, va merge pe Calea Turzii si va face apoi culoar direct de la Selgros in Bulevardul Muncii si va ajunge la centura Apahida-Valcele. Acest proiect are 11 noduri pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca si 20 de noduri de legatura in total, ceea ce inseamna scoaterea in integralitate a traficului nenecesar din Cluj-Napoca. Este un proiect prins in Planul de Redresare si Rezilienta, are finantare asigurata, practic suntem in etapa finala a realizarii studiului de fezabilitate, obtinerea acordului de mediu, avizele ministeriale si apoi urmeaza aprobarea de catre Guvern a culoarului de expropriere si licitatia de proiectare si executie. Acest proiect a facut pasi majori si consistenti, chiar daca este de o dificultate majora.
Un alt proiect important este pasajul de la Taietura Turcului de la Tetarom, ce va fi realizat cu ocazia electrificarii caii ferate Cluj-Bihor. Conectarea Clujului la autostrada este un proiect care se afla aproape de faza de incepere a licitatiei de proiectare si executie si care va scoate din oras tot traficul care vine dinspre Turda, Bucuresti si astazi se descarca la Nadasel, dupa care trece prin Cluj-Napoca.
Un alt culoar de mobilitate urbana interna in Cluj-Napoca porneste de la Campul Painii pana la Gara, pe o lungime de 3 km, paralel cu calea ferata si care se integreaza in dezvoltarea zonei de nord. De asemenea vom avea un culoar verde, pe malul Somesului, de la Gilau pana la Apahida. Noi avem un proiect in municipiul Cluj-Napoca de revitalizare a malurilor Somesului, dar ne dorim integrarea acestuia cu proiecte similare in comunele invecinate, Floresti, Gilau si Apahida” a explicat primarul Emil Boc, care a concluzionat ca pe termen lung „orasul se pregateste pentru era post masina”.
Expertii Bancii Mondiale au subliniat faptul ca obiectivul numarul 1 pe termen lung al noii strategii va fi un oras inteligent conectat. Astfel, noua strategie va pune accent pe sprijinirea tranzitiei la o mobilitate urbana sustenabila, multimodala si cu emisii reduse de gaze cu efect de sera, care sa se concretizeze intr-o scadere cu minim 15 puncte procentuale a ponderii cetatenilor care utilizeaza zilnic autoturismul pana in anul 2030.
De asemenea, printre altele, se are in vedere crearea de culoare verzi-albastre de mobilitate sustenabila atat de-a lungul principalului curs de apa, raul Somesul Mic, precum si pe cursurile secundare precum paraurile Becas, Nadas sau Calvaria.
Directiile strategice de dezvoltare se vor contura in jurul proiectelor din programul „Oras pentru pietoni” care promoveaza un oras prietenos cu mersul pe jos, iar pe plan metropolitan este importanta corelarea noilor planuri urbanistice generale astfel incat planificarea dezvoltarii urbane sa se faca in jurul noilor proiecte majore.
„Vom corela Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana cu Planul de Mobilitate Urbana Durabila, dar si cu Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Cluj, realizat de Consiliul Judetean, de asemenea in parteneriat cu Banca Mondiala. Aceste documente strategice, odata finalizate vor intra in dezbatere publica si vor fi postate in integralitate pe site-ul Primariei Cluj-Napoca. Prin urmare, va mai exista ocazia sa fie amendate, astfel incat inainte de aprobarea in Consiliul local sa avem cele mai bune si complete strategii, atat pentru municipiul Cluj-Napoca, cat si pentru zona metropolitana” a explicat Ovidiu Cimpean, director de dezvoltare in cadrul Primariei Cluj-Napoca si totodata coordonatorul CIIC.