7 noi contracte au fost semnate pentru lucrarile de constructie a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd si o prima statie de compostare, ca urmare a licitatiei demarate in septembrie de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP), prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” (CIPN). Aceste investitii se alatura celor 117 investitii finalizate in perioada 2002 – 2020 si celor 27 aflate in constructie.
Cele 12 localitati beneficiare sunt: Parva - judetul Bistrita Nasaud, Unguras - judetul Cluj, Colibasi - judetul Giurgiu, Sotanga - judetul Dambovita, Valea Marului - judetul Galati, Vetrisoaia - judetul Vaslui, Saraiu - judetul Constanta, Tirgusor - judetul Constanta, Dobrosloveni - judetul Olt, Vadu Pasii - judetul Buzau, Gogosari - judetul Giurgiu, pentru platforme si Prisacani - judetul Iasi, pentru statia de compostare.
Valoarea totala a investitiei suportate de MMAP, prin CIPN, este de peste 12,3 milioane lei, la care se adauga contributia locala de aprox 5% pentru fiecare investitie. Dupa finalizare, de gestionarea platformelor se vor ocupa UAT-urile localitatilor beneficiare, urmand sa fie monitorizate de catre MMAP. Investitiile finantate de MMAP ofera autoritatilor locale beneficiare, pe langa platforma propriu-zisa, si un set de utilaje destinat colectarii, manevrarii, compostarii si imprastierii gunoiului de grajd: un tractor, doua remorci, un incarcator frontal, o masina de imprastiat compostul si o cisterna vidanja. Practic, UAT-urile sunt in masura sa implementeze un serviciu public pentru managementul dejectiilor provenite de la animalele din gospodarii si fermele mici.
Gospodarirea gunoiului de grajd la nivel de comuna s-a dovedit cea mai eficienta solutie pentru combaterea poluarii cu nitrati, avand in vedere specificul Romaniei. Tara noastra are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodarii de subzistenta, care nu au posibilitatile necesare tratarii corespunzatoare a balegarului, fapt care genereaza o poluare difuza la nivelul comunelor. Pe langa beneficiile de mediu, fermierii si gospodarii care au incheiate contracte cu platforma comunala si fac dovada predarii gunoiului de grajd sunt considerati, de catre APIA si AFIR, conformi din punctul de vedere a capacitatilor de stocare. Fapt care ii scuteste pe acestia de investitii proprii in platforme individuale.
In plus, exista si avantajul de a beneficia de un ingrasamant organic de buna calitate, statia de compostare de la Prisacani fiind destinata accelerarii procesului de transformare a gunoiului de grajd in compost (mranita), pentru a fi valorificat in agricultura. Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investitii este de cca. 28.500 mc, ceea ce inseamna o cantitate de cca. 21.370 tone.
Investitiile care continua dezvoltarea infrastructurii de gospodarire a gunoiului de grajd sunt finantate de Guvernul Romaniei, dintr-un imprumut acordat de Banca Mondiala. Bugetul de investitii alocat de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane Euro.
Proiectul ”Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” este parte a demersurilor Guvernului Romaniei de asigurare a implementarii Directivei Nitrati, prin care se urmareste reducerea poluarii cu nutrienti din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comuna este o preocupare principala a Proiectului, avand in vedere ca, la ora actuala, in Romania sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistenta, care nu au capacitatea de a implementa individual masurile necesare prevenirii poluarii solului si a apei freatice.
Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrati este cauzata de o gestionare improprie a fertilizantilor (naturali sau chimici) si poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afecteaza grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecinte asupra sanatatii populatiei. Afectiunea ceai mai grava, methemoglobinemia reprezinta o reducere a capacitatii sangelui de a transporta oxigenul, care se manifesta prin cianoza pielii, anxietatea si confuzie pe masura ce boala se agraveaza. Din pacate, in Romania inca se inregistreaza cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili in fata acestei afectiuni sunt bebelusii care sunt hraniti cu lapte preparat cu apa din surse poluate cu nutrienti. Afectiunea se mai numeste si boala albastra a sugarului, sau cianoza infantila.
Proiectul CIPN, finantat de Guvernul Romaniei, dintr-un imprumut de la Banca Mondiala, este in a doua faza, cea de finantare aditionala. Proiectul initial a demarat in 2008 si s-a incheiat in 2017 si a finantat un numar de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finantarea aditionala a proiectului a fost alocata pentru cinci ani, pana in martie 2022. In aceasta faza a proiectului vor fi finantate peste 90 de comunitati locale.