Un studiu realizat de E3G pentru campania Renovate Europe (REC) a analizat ponderea dedicata renovarii energetice a stocului de cladiri in planurile nationale de redresare si rezilienta (PNRR), aratand ca ambitia statelor membre pe acest segment este limitata, nefiind luate in calcul planificari pentru perioada de dupa 2026. Intr-un moment in care cresterea eficientei energetice devine mai urgenta ca niciodata din cauza cresterii vertiginoase a preturilor la energie, PNRR reprezinta o oportunitate uriasa de a reduce semnificativ cererea de energie, care din pacate a fost ratata. La cea de-a 10-a sa aniversare, Renovate Europe a lansat a lansat acest studiu care defineste o serie de recomandari ce ar permite statelor membre sa implementeze planuri de transformare radicala si sa atinga obiectivele valului de renovare. In vederea stimularii tranzitiei ecologice, tarile din UE au fost mandatate sa cheltuiasca cel putin 37 % din fondurile de redresare si rezilienta pentru actiuni legate de clima, renovarea energetica fiind incurajata ca componenta majora. In cele 18 state evaluate, s-a calculat o medie de doar 8% alocata renovarii energetice, prin care se obtine o economie de energie de numai 30%.„Aceasta injectie suplimentara de fonduri publice este o oportunitate de angajare ferma pe calea realizarii obiectivelor valului de renovare pana in 2030 si a obiectivelor climatice pentru 2050”, a declarat Adrian Joyce, director al Renovate Europe. Studiul mai subliniaza, de asemenea, necesitatea dezvoltarii unui cadrul favorabil pentru a crea piete de renovare sustenabila. ”Investitiile planificate trebuie sa fie legate de reforme, astfel incat sa creeze un teren fertil pentru ca piata renovarilor sa creasca si sa se aprofundeze dupa 2026”, au afirmat cercetatorii implicati in realizarea studiului. „In caz contrar, eforturile PNNR vor zadarnicite. Atragerea finantarii private ar trebui sa fie prioritara, alaturi de eforturile de a construi capacitati de livrare si de a crea sinergii cu alte surse de finantare comunitare si nationale”, au mai aratat acestia. Din pacate, statele membre au demonstrat o viziune limitata in ceea ce priveste crearea unei infrastructuri care sa permita coordonarea sectorului renovarii dincolo de punerea in aplicare a masurilor individuale din PRNR.
Studiul subliniaza, de asemenea, importanta unui cadru de reglementare ambitios la nivelul UE, care sa completeze si sa impulsioneze actiunile din PRNR-uri pe teren. De exemplu, introducerea standardelor minime de performanta energetica (MEPS) obligatorii in cadrul EPBD ar trimite un semnal puternic intregului lant valoric al renovarii, de la investitorii institutionali la utilizatorii cladirilor. Cercetarea acopera 18 din cele 27 de state UE, unde suma totala propusa pentru renovarea energetica este de 39,9 miliarde euro sau 8,4% din totalul alocat de finantare. Acest procent variaza de la un minim de putin peste 3% in Austria, pana la un maxim de peste 16% in Belgia. Pentru informatii suplimentare, click aici
