Intr-o perioada (2014-2018) in care organizatiile profesionale ale arhitectilor incep sa colaboreze cu scopul de a creste relevanta profesiei si in care dezbaterile din sfera constructiilor se concentreaza asupra orasului si a fenomenelor urbane, Ordinul Arhitectilor din Romania inregistreaza un numar de 1863 membri noi. Se apropie astfel de cresterea inregistrata in mandatul 2010-2014, confirmand concluziile studiilor realizate in Europa, care arata ca, in pofida problemelor pietei si a situatiilor defavorabile pentru profesie, numarul arhitectilor este in crestere.Aceasta crestere a numarului de membri/filiale se datoreaza fie proximitatii de marile orase, fie dezvoltarii propriilor centre universitare prin cresterea numarului de absolventi, si, cel putin intr-un caz, eficientei administrative si performantelor la nivel de investitii si de atragere a fondurilor europene in oras. Astfel, la fel ca la finalul mandatului anterior, aceasta crestere nu este corelata cu piata comenzilor de arhitectura si, din perspectiva reprezentativitatii si a puterii de vot a fiecarei filiale, ne indica nevoia reluarii unor demersuri de reorganizare si de reanalizare a oportunitatilor de regionalizare a organizatiei in teritoriu.
Analiza evolutiei numarului de membri este relevanta in masura in care ne intrebam daca forma de guvernare actuala mai poate acoperi necesitatile organizatiei in mandatele ce urmeaza, utilizand procedurile de luare a deciziilor si a procedurile de vot stabilite de reglementarile curente. In perspectiva, odata cu cresterea numarului de membri ai Ordinului, se prevede o crestere de pana la 140 de membri in Consiliul national pentru alegerile din 2022, urmarind statisticile actuale. Acest lucru va ingreuna semnificativ pastrarea unui nivel de eficienta si operationalitate care sa raspunda dinamicii si nevoilor organizatiei si membrilor ei.
Comparativ, este de mentionat ca in context UE suntem organizatia cu cel mai mare numar de membri in foruri de conducere, raportat la numarul de arhitecti. La acest aspect se adauga faptul ca membrii Consiliului sunt altii decat cei cu responsabilitati in filiale, ocuparea pozitiei de membru in CN de catre acestia fiind descurajata de forma actuala a regulamentelor, ceea ce s-a dovedit ca ingreuneaza transmiterea directa a problemelor din filiale, solutionarea lor eficienta si aplicarea deciziei de solutionare la nivel de filiala.
Totodata, nevoia fara precedent de comunicare si consultare necesita instrumente noi si un efort si mai serios pe moderarea si construirea comuna a obiectivelor si solutiilor propuse, procedurile si forurile stabilite la ora actuala prin regulament si lege nu le pot face fata. Mai mult, rezultatele Conferintei nationale extraordinare din 28 octombrie 2017 ne arata ca organizatia are nevoie de o reforma profunda si de o modificare substantiala a modului de alocare a resurselor, precum si de o crestere a resurselor implicate direct in urmarirea unor obiective pe care membrii Ordinului si le propun.
