Sistemul de termoficare din Bucuresti are nevoie urgenta de investitii, in conditiile in care mai mult de trei sferturi din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 40 de ani si risca sa crape in aceasta iarna, iar CET-urile isi vor incheia, in curand, perioada de functionare in conditii de siguranta, arata o analiza Frames.
,,CET-urile din Bucuresti sunt precum niste bombe cu ceas”, spun analistii de la compania de consultanta Frames. ,,Cazanele nr. 1 si 2 din CTE Grozavesti vor epuiza numarul de ore de functionare alocat in anul 2020, la fel ca si CAF-urile nr. 1 si 2 din CTE Bucuresti Sud. Practic, acestea nu vor mai putea functiona, in conditii de siguranta, dupa expirarea numarului de ore de functionare alocat”, arata acestia.
Potrivit analizei, fara investitii sustinute in urmatorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h in 2023 (Ciclul Combinat de la CTE Bucuresti Vest si cele doua CAF-uri de cate 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termica al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h.
,,Practic, serviciul de furnizare in regim centralizat a energiei termice va mai putea asigura apa calda si caldura doar pentru o mica parte din cele peste 560.000 de apartamente din Bucuresti si 4.900 de institutii racordate la retea”, arata analiza.
In prezent ELCEN produce agentul termic in centralele electrice de termoficare (CET) din Bucuresti (Vest, Sud, Progresu si Grozavesti), iar apa calda si caldura sunt distribuite de RADET, printr-o retea principala de 954 km. de conducte principale si alti 2.9663 km. de conducte secundare, catre punctele termice si apartamente.
Ambele societati, ELCEN si RADET, se afla in prezent in insolventa, iar Primaria Capitalei a decis de principiu, fara adoptarea de masuri concrete pana in prezent, sa le preia sub umbrela Energetica SA, o noua societate care se va ocupa cu producerea, transportul, distributia si furnizarea apei calde si caldurii, prin intermediul careia se va implementa astfel Sistemul de Alimentare Centralizata cu Energie Termica (SACET).
Investitii majore in termoficare
,,In acest moment, necesarul de investitii in sistemul de termoficare al Bucurestiului este de peste 3 miliarde de euro’’, arata analiza.
Numai in cazul ELCEN, este nevoie de investitii de peste 515 milioane de euro in retehnologizarea si refacerea CET-urilor, investitii fara de care productia la nivelul scontat va fi sub semnul intrebarii. Investitiile sunt necesare, totodata, si pentru a respecta legislatia de mediu, conform angajamentelor luate fata de UE.
,,Pana in 2019, Primaria ar trebui sa aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investitiei in cele doua CAF-uri la CTE Bucuresti Vest si CTE Grozavesti, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalatiilor de ardere si a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Sud si nr. 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Progresu, in vederea incadrarii in limitele de emisii de NOx impuse de legislatia de mediu in vigoare. Prin aceste masuri se estimeaza prelungirea duratei de viata cu circa 8-10 ani”, afirma analistii.
Mai concret, la CTE Bucuresti Sud, este nevoie de investitii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 si 4) la 100 mg/Nm3, si asta pana la 31 decembrie anul viitor. La fel si la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 si 4(IA1) sunt duble fata de standardele prevazute de Directiva 2010/75/UE si Legea 278/2013.
Sunt necesare investitii si in modernizarea instalatiilor de ardere la cazanele nr. 1 si 2 din CTE Grozavesti, cazanele nr. 5 si 6 si CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucuresti Sud, cazanul nr. 2 si CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucuresti Vest, CAF - urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu. In plus, cazanele nr. 1 si 2 din CTE Grozavesti si nr. 1 si 2 din CTE Bucuresti Sud vor epuiza numarul de ore de functionare alocat in anul 2020.
Planul de investitii la ELCEN vizeaza, totodata, constructia unei noi capacitati energetice in ciclu combinat de circa 50 MWe si 35 Gcal/h, la CTE Grozavesti, de 51 milioane de euro, si demararea investitiilor pentru dezvoltarea unor capacitati noi/retehnologizarea unor CAF in CTE Grozavesti, CTE Bucuresti Vest, doua CAF-uri din CTE Bucuresti Sud, si implementarea unor unitati noi, in ciclu combinat in CTE Bucuresti Sud si CTE Progresu, cu investitii estimate la 83 milioane de euro.
In intervalul 2020-2030, Primaria ar trebui sa investeasca alti peste 432 milioane de euro in dezvoltarea unor capacitati noi de productie de agent termic sau sa retehnologizeze patru CAF-uri de cate 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucuresti Sud si CTE Progresu, in constructia a doua grupuri de cogenerare in ciclu combinat de cca. 200 MW si 170 Gcal/h (fiecare grup) in CTE Bucuresti Sud si CTE Bucuresti Progresu si sa reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucuresti Vest in vederea prelungirii duratei de viata.
,,Urmare a acestor investitii, ELCEN va putea asigura, dupa anul 2030, un volum de energie termica de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta in conditiile in care grupurile nr. 3 si 4 din CTE Bucuresti Sud respectiv cele din CTE Progresu isi vor inceta durata de viata”, arata analiza Frames.
Fondurile UE, blocate de insolventa
Investitiile in SACET ar trebui sa fie, pentru Municipalitate, prioritatea zero, spun analistii.
,,Pentru Primaria Capitalei va insemna un efort investitional urias, de peste 3 ori bugetul anual al orasului. Insa fara aceste investitii, cei peste 1,5 milioane de bucuresteni racordati la RADET vor fi in pericol sa ramana oricand fara apa calda si caldura’’, explica analistii.
De unde vor veni banii? Principala sursa de finantare ar trebui sa fie fondurile UE, insa pentru ca acestea sa fie accesate, trebuie ca noua societate Energetica SA sa prea fraiele sistemului, iar RADET si ELCEN sa devina istorie.
,,Daca la ELCEN, situatia este in prezent foarte clara - creditorii au aprobat planul de reorganizare si ramane doar ca Municipalitatea sa plateasca datoriile si costurile preluarii activitatii, la RADET exista inca multe semne de intrebare. Primaria a alocat o serie de fonduri pentru activitatile urgente, de reparatii, insa este nevoie mai mult decat aceasta actiune de peticire a problemelor, asta mai cu seama ca din 2019, situatia va fi si mai complicate, odata cu eliminarea subventiilor generale”, arata analiza Frames.
Dincolo de fondurile UE si de alocarile de la bugetul local, Primaria Capitalei ar mai putea lansa o emisiune de obligatiuni municipale, care sa-i aduca banii necesari pentru refacerea retelei sau sa angajeze credite bancare.
Intretinerea, la costuri duble din 2019
In prezent, bucurestenii platesc doar o parte din costurile energiei termice. Potrivit datelor ANRE, din costul total de 387 de lei/Gigacalorie, pretul final platit de populatie este de doar 163 de lei/GCal, diferenta fiind acoperita de Primarie, printr-o subventie generalizata.
,,Din 1 aprilie 2019, odata cu intrarea in vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, lege care ar fi trebuit sa fie aplicata de la 1 aprilie 2018, modul de acordare a subventiilor pentru incalzirea locuintelor se va schimba radical in sensul ca acestea vor fi acordate individual, nu prin asociatiile de proprietari/locatari si, foarte important, ar putea beneficia de subventie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucuresteni ar urma sa achite facturi aproape duble fata de cele din prezent”, spun analistii Frames.
Costurile ar putea fi si mai mari, in conditiile in care ELCEN a solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) o majorare a pretului de productie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, si nu este exclus ca, pana in aprilie, costurile sa mai creasca. La toate aceste pagubele provocate de pierderile din retea, care au depasit 40%. Pina acum, Primaria a reparat numai 53 de kilometri de conducte.
,,Fara investitii urgente, nota de plata va creste tot mai mult, iar cei care vor plati vor fi bucurestenii. Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bomba cu ceas. Primaria trebuie sa-si asume pericolul si sa ia masuri concrete pentru a evita consecintele negative majore in plan economic si social”, mai spun expertii.