Rata anuala a inflatiei IPC a scazut in luna iunie pana la 3,8 la suta, de la 4,1 la suta in luna mai, usor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variatie al tintei. Evolutia s-a datorat scaderii consistente a preturilor legumelor si combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului I, cand s-a situat la 4,03 la suta, rata anuala a inflatiei s-a redus exclusiv datorita evolutiei din iunie. Descresterea in raport cu luna martie a fost determinata integral de componentele exogene ale IPC, in principal de dinamica pretului combustibililor.
In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) si-a accelerat cresterea de la 2,7 la suta in martie la 3,3 la suta in iunie. Pe langa influentele noii taxe din sectorul telecomunicatiilor si ale cresterii preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, avansul evidentiaza presiuni inflationiste in crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, alaturi de ajustarile in sens ascendent ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada pana la 4,1 la suta in luna iunie, de la 4,2 la suta in luna mai 2019, iar rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a redus pana la nivelul de 4,0 la suta, de la nivelul de 4,1 la suta inregistrat intre decembrie 2018 si mai 2019.
Noile date statistice confirma accelerarea cresterii economice in trimestrul I 2019 la 5 la suta, de la 4,1 la suta in intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat sa reprezinte principalul determinant al cresterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variatia stocurilor (2,4 puncte procentuale), si apoi de formarea bruta de capital fix cu o contributie pozitiva usor diminuata fata de varianta anterioara (0,6 puncte procentuale). In schimb, exportul net si-a redus aportul negativ la evolutia PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor si cea a importurilor de bunuri si servicii.
Cele mai recente date statistice arata o temperare a dinamicii anuale a deficitului balantei de bunuri si servicii in primele doua luni ale trimestrului II, dar si o accelerare a adancirii in termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorarii balantei veniturilor secundare.
In acelasi interval se evidentiaza evolutii mixte in sfera consumului, investitiilor si productiei: continuarea cresterii robuste, chiar daca usor incetinita a activitatii in comertul cu amanuntul si servicii, precum si mentinerea la niveluri ridicate a activitatii in sectorul constructii, dar si prelungirea cresterii lente a productiei industriale, mai cu seama a celei prelucratoare.
Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a incetinit usor in iunie 2019, la 7,1 la suta de la de 7,7 la suta in trimestrul I, in conditiile continuarii temperarii dinamicii componentei in lei, care a ramas insa solida. Pe acest fond, ponderea creditului in lei in totalul creditului s a majorat la 66,6 la suta (maximul perioadei post iunie 1996).
Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2019, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Noua prognoza reconfirma perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei pana la finalul acestui an, urmata de revenirea si mentinerea acesteia in jumatatea superioara a intervalului, pana la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie relativ similara celei previzionate anterior.
Principalele incertitudini si riscuri asociate perspectivei inflatiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, iar evolutia deficitului de cont curent este preocupanta. Incert este si impactul noului indice IRCC asupra creditarii si a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Totodata prolifereaza semnele de deteriorare a economiei zonei euro si a celei globale si sporesc incertitudinile asociate perspectivelor acestora, mai cu seama in contextul razboiului comercial si al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea la 1,50 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.