Asociatia Construim Romania dezaproba vehement planurile anuntate de Guvernul Romaniei prin care intentioneaza sa construiasca in regim Parteneriat Public Privat (PPP) trei autostrazi. Masura inseamna costuri mult mai ridicate, deschide calea catre „comisioane legale” si duce la neaccesarea fondurilor Europene de pana la 85% din costul total al constructiilor - bani nerambursabili . In plus, va aduce si intarzieri nepermis de mari in derularea unor proiecte ce sunt deja demarate.
In contextul in care Uniunea Europeana, prin intermediul comisarului european pentru Politica Regionala Corina Cretu, Presedintele Romaniei, dl. Klaus Iohannis, si mari companii private atentioneaza si trag semnale de alarma referitoare la slaba absorbtie a fondurilor europene si gravele probleme cu care se confrunta actualele proiecte de infrastructura, guvernul Romaniei anunta o schimbare totala de strategie, diametral opusa cursului actual din infrastructura - aceea de a construi in Parteneriat Public Privat trei tronsoane de autostrada: A8 Targu Neamt - Iasi - Ungheni (inclusa in reteaua TEN-T Core si pentru care UE asigura pana la 85% fonduri nerambursabile), A3 Ploiesti - Brasov (inclusa in reteaua TEN-T Comprehensive si fonduri nerambursabile de 35%) si A6 Bucuresti - Alexandria - Craiova -Calafat - Lugoj (inclusa in reteaua TEN-T Core si fonduri nerambursabile de 85%).
Prin demararea acestor proiecte prin Parteneriat Public Privat, Romania va pierde miliarde de euro din fonduri europene prin neaccesarea acestora si va duce automat la intarzieri nepermis de mari, in conditiile in care unele din aceste proiecte au fost deja demarate.
In cazul proiectelor derulate in sistem Parteneriat Public Privat (PPP), costurile derulate pe intreaga perioada a concesiunii (pana la 30 de ani) sunt, in general, cu 50% mai mari decat daca proiectul s-ar realiza pe fonduri europene si de la buget. In cazul concesiunii A3 Comarnic - Brasov, la finalul perioadei de 30 de ani, Romania va plati peste 8,45 de miliarde de euro pe an, conform planurilor esuate de acum 4 an pentru acest proiect, adica in medie peste 280 de milioane de euro/an. Cheltuind 280 milioane de euro pe an autostrada poate fi construita, cu bani de la buget in 6-7 ani, urmand ca Uniunea European sa ne ramburseze 35% din aceasta suma, adica aproximativ 600 milioane de euro. Astfel, in final, toate aceste costuri sunt suportate de contribuabilii romani.
In acest context, in urma cu doua luni, Asociatia Construim Romania a prezentat solutii concrete, fezabile si care nu sunt costisitoare pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei (aici), etapizand constructia autostrazii A3 pe o perioada mai mare de timp, incepand cu punctele critice si portiunile ce se construiesc cel mai greu (tunelurile).
In ceea ce priveste riscul unui proiect PPP, statul si cetatii sunt cei mai expusi. In cazul unui esec al proiectului, statul va prelua orice pierdere pe care privatul o va avea. Astfel, privatul va avea numai de castigat chiar si in cazul unui esec. Daca proiectul merge, privatul va fi cel care obtine profitul, daca nu statul plateste toata pierderea.
Romania nu are experienta in derularea proiectelor PPP si ar fi o greseala enorma sa experimenteze asa ceva in contextul in care are la dispozitie mai multe miliarde de euro fonduri nerambursabile. Tarile vestice, dupa o lunga experienta nu tocmai fericita cu PPP-urile, au inceput sa reduca masiv ponderea acestora sau chiar sa le excluda. Readucem aminte faptul ca doar Spania a avut o gaura de 9 miliarde euro in concesiuni esuate, inclusiv celebrul aeroport Ciudad Real Central Airport ce a costat 1.1 miliarde de euro si care a operat doar 3 ani. (vezi articolul „A3 Comarnic - Brasov, punct si de la capat” de Mihai Alexandru Craciun din 28 iunie 2015).
Un proiect PPP pe partea de infrastructura ar putea avea sens doar daca ar fi in plus fata de cele ce se pot realiza cu fonduri UE. Proiectele PPP, bazandu-se initial pe bani privati, nu se mai vor supune rigorii si regulilor de control a banilor publici, ca in cazul fondurilor europene. Se creeaza posibilitatea ca cei implicati in aceste proiecte (de la politic pana la constructori, institutii si companii implicate) sa creasca nejustificat costurile si automat sa se ofere comisioane banoase, adica spagi, mai mult sau mai putin legale.
Demararea unor proiecte de o asemenea anvergura in regim PPP, proiecte gigant, ar duce automat la o concurenta foarte mica din cauza costurilor exagerat de mari pe care putini sau nicio companie sau asociere de firme private nu s-ar incumeta sa le sustina in anul 2018, in Romania, asta in conditiile, evident, in care toata partile implicate se vor intelege la comisioane. Acesta este motivul pentru care proiectele PPP din toata Europa au fost impartite in loturi mai mici. Nu in ultimul rand condamnam numirea lui Narcis Neaga inapoi pe functia director general al CNAIR SA, care detine si aceeasi functie la CNIR SA (compania de investitii), acest „fanatic” al concesiunilor PPP, acest gropar al autostrazilor din Romania, la propriu si figurat!
Demararea unor astfel de PPP-uri in actualul context si moment nu arata decat incompetenta de care dau dovada atat guvernatii, cat si ministerul si CNAIR in demararea proiectelor finantate de bani europeni. In plus, dezvaluie faptul ca actuala guvernare PSD nu are bani pentru investitii dupa ce au redirectionat banii in salarii si pensii. In final, solicitam Guvernului Romaniei, Ministerului Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, precum si celorlalte organisme implicate in aceste planuri sa renunte la aceste idei aberante si grandioase.