Activitatea din domeniul de proiectare si arhitectura incepe sa-si revina dupa ce pandemia de coronavirus a generat o scadere abrupta a comenzilor de proiecte in primavara anului trecut. Incet-incet, piata revine la valori comparabile cu cele inregistrate in 2019, arata arh. Ion Andriu, presedintele Filialei teritoriale Nord-Est a Ordinului Arhitectilor din Romania. In opinia sa, este de asteptat ca cererea de locuinte individuale in mediul rural si locuinte colective in mediul urban sa consemneze o crestere in urmatorii doi ani, in timp ce programele de constructii de anvergura vor cunoaste, probabil, o relativa stagnare. Ion Andriu este absolvent I.A.U. "Ion Mincu" Bucuresti 1974. A lucrat ca arhitect la Centrul de Proiectare Suceava 1974-1985 si a fost arhitect sef al municipiului Suceava intre 1985 si 1993. Dupa aceasta perioada, Ion Andriu a activat in sector privat, in paralel fiind in ultimii 16 ani cadru didactic la Colegiul de Arta "Ciprian Porumbescu".- Cum a evoluat piata proiectelor de arhitectura din judetele Suceava si Botosani, in 2020 si 2021?
- Ordinul Arhitectilor dispune de un instrument destul de precis de sondare a pietei proiectarii de arhitectura din punctul de vedere al amplitudinii comenzilor si structurii programelor, respectiv emiterea Dovezii de luare in evidenta a proiectelor de arhitectura. De la inceput, putem constata ca a existat o influenta determinata de situatia sanitara (pandemia de Covid-19) asupra comenzilor si structurii pietei de arhitectura. Totusi aceasta influenta nu a fost excesiv cuantificata de-a lungul unei perioade de timp mediu, respectiv ultimul an si jumatate. Astfel, referindu-ne la Filiala Nord-Est a OAR, daca declansarea pandemiei a insemnat o scadere brusca a comenzilor pentru documentatii de arhitectura de la 212 in februarie 2020 la 86 in aprilie acelasi an, ulterior situatia s-a redresat, astfel ca pe parcursul perioadei iunie - octombrie s-a revenit la normal, o medie de 250 de dovezi eliberate pe luna. Dar in toamna - iarna anului 2020-2021, odata cu declansarea unui nou val al pandemiei, a scazut si numarul comenzilor la 187 (decembrie 2020), respectiv 137 (ianuarie 2021). Totusi, in primavara anului curent se revine treptat la o situatie aproape normala ajungand de la 221 dovezi eliberate in martie a.c., chiar la 283 de comenzi in luna iunie. Deci, putem spune ca vara aceasta, deocamdata, s-a revenit la o situatie normala, existenta in anul 2019. Comparativ, in iunie 2019 au fost 289 de comenzi, media lunara fiind de 250 de dovezi eliberate in anul anterior declansarii pandemiei. In concluzie, putem observa un impact imediat declansat de evolutia abrupta a situatiei sanitare, ulterior existand o tendinta de revenire la normal, pe masura ce varful numarului de cazuri s-a diminuat. Concret, pentru a putea cuantifica dinamica volumului comenzilor din ultimii trei ani, am luat ca reper primele 6 luni ale anului, constatand ca in 2019 s-au emis 1.563 dovezi de luare in evidenta in perioada ianuarie - iunie, in 2020 doar 1.079, iar in 2021 s-a revenit la 1.308.
- Care a fost efectul asupra cererii de proiecte?
- Am explicat anterior impactul asupra numarului de comenzi. Referitor la structura si tipul de proiecte solicitate, putem spune ca a existat o anumita influenta, in cursul anului trecut, in sensul diminuarii solicitarii de comenzi pentru lucrari mari in special din domeniul social-cultural, comert si chiar sanatate. Precizez ca grosul solicitarilor de documentatii de proiectare apartine locuintelor individuale care au ramas la un nivel relativ constant dupa o scadere usoara (cca. 15%) in 2020, actualmente revenindu-se la nivelul anterior pandemiei. In schimb solicitarile de locuinte colective au scazut exact la jumatate in 2020 fata de 2019 (13 fata de 26) in perioada mai - iunie, dar in anul curent se constata o crestere cu aproape 50% in primele 6 luni. Pentru a putea face o comparatie relativ concludenta in legatura cu structura programelor pentru care se solicita documentatii tehnice, am facut comparatia pentru primele 6 luni din ultimii 3 ani calendaristici, in felul acesta putand avea repere si criterii de comparatie concludente pentru a raspunde intrebarii dumneavoastra.
- Ce previziuni aveti cu privire la evolutia pietei arhitecturii si a constructiilor in general in urmatorii 2 ani?
- Este greu si riscant de emis pronosticuri privind evolutia viitorului, chiar si pentru perioada imediata din orice domeniu de activitate astazi, cand dinamica desfasurarii evenimentelor este atat de rapida si spectaculoasa. Domeniul nostru de activitate este extrem de dependent de factorii politici, economici si conjuncturali. Daca incercam, totusi, sa emitem o ipoteza de evolutie a pietei de arhitectura pentru urmatorii doi ani, consider ca va creste cererea de locuinte individuale in mediul rural si locuinte colective in mediul urban. Celelalte programe, in special cele de anvergura, probabil ca vor cunoaste o relativa stagnare in viitorul apropiat. Un factor decisiv il va constitui modul cum va demara si se va desfasura efectiv infuzia de capital preconizata prin accesul la PNRR. Momentan nu stim inca foarte multe lucruri in acest domeniu.
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina arhitectii din Romania?
- Dificultatile perioadei sunt determinate si in domeniul nostru de activitate in primul rand de reducerea contactelor directe traditionale si obligarea la comunicare digitalizata care are, desigur, si avantaje tehnice importante, dar presupune si un timp si o capacitate de adaptare, inca in curs de implementare. O dificultate specifica domeniului nostru, care inca nu si-a gasit o rezolvare eficienta intr-o reglementare oficiala, statutata, este fenomenul "semnaturii de complezenta". Acesta consta in aplicarea unei parafe formale de catre proiectantii autorizati pe documentatii elaborate de personal neatestat, chiar daca este vorba de ingineri sau tehnicieni cu oarecare abilitati in accesarea programelor proiectare specifice arhitecturii. Fenomenul a luat amploare in special la documentatiile elaborate pentru mediul rural, cu efectul evident al scaderii, uneori dramatice, a nivelului tehnico-profesional al documentatiilor supuse autorizarii. Incercarile de stopare a fenomenului nu au dat pana in prezent rezultatele asteptate si doar o reglementare legislativa si o adaptare abrupta a regulamentului de functionare a OAR cred ca va putea stopa fenomenul. Un alt aspect ingrijorator il constituie insuficienta accesare a programului de formare profesionala continua, solicitat si de catre UE si aplicat eficient de alte tari, dar si faptul ca inca foarte putine colective de proiectare din Romania si-au insusit sistemele tehnologice avansate, care permit o spectaculoasa ridicare a nivelului tehnic al documentatiilor de proiectare in constructii, precum sistemele BIM, AEC, aplicate cu eficienta si succes in tarile avansate din Europa, Statele Unite si Canada si chiar de unii "tigri asiatici". Daca situatia nu va evolua rapid, riscam sa iesim din "lumea buna" a proiectarii de arhitectura.
- Cum vedeti viitorul proiectarii si constructiilor in perioada post Covid-19?
- Partial am raspuns la chestiunea privind viitorul proiectarii si constructiilor in perioada post Covid-19 la punctele anterioare si reiterez faptul ca evolutia domeniului nostru este strict dependenta de evolutiile politice si in special de starea economiei si progresele sistemului legislativ. Pana in prezent, putem spune ca pandemia nu a afectat inca catastrofal activitatea economica si, din fericire, nici domeniul nostru de activitate, existand chiar si unele evolutii punctual pozitive, precum fortarea accesarii generalizate a digitalizarii. Totusi, mai reiau o opinie pe care am mai emis-o, si anume faptul ca arhitectura ca disciplina nu este in momentul de fata intr-o perioada de avant si evolutie conceptuala remarcabila, cum a fost in perioada interbelica sau in anii '60, domeniul fiind subordonat, practic, evolutiei pietei si imperativelor de ordin strict economic. De altfel, cam toate disciplinele si domeniile de activitate cunosc perioade de mare avant si relativa stagnare, dinamica fireasca in contextul interdependentei disciplinare si al evolutiei tehnologice aflate intr-o accelerare spectaculoasa, la care se adauga fenomene complexe induse de actuala globalizare. Probabil suntem intr-o etapa cand zona de creativitate este partial acoperita si depasita de formidabila explozie a tehnologiei. Desigur, nu este o tragedie, de construit se va construi mereu atata timp cat va exista aceasta lume si va fi pace, arhitectii si proiectantii speram sa fie la inaltime si sa faca fata tuturor provocarilor viitorului.
