Piata de birouri se afla inca sub efectele pandemiei si ale schimbarii modului de lucru. Daca ne uitam insa cu 10 ani in urma vedem o schimbare atat in ceea ce priveste calitatea produselor livrate, cat si a numelor nou intrate pe piata in aceasta perioada, spune Despina Ponomarenco, presedintele Bucharest Real Estate Club (BREC). In Bucuresti, dupa criza financiara din 2009, si-au facut aparitia nume noi pe piata, precum Globalworth, Vastint, Skanska, One United Properties, Raiffeisen Property Holding International, Speedwell, Forte Partners, Paval Holding, in timp ce alti jucatori cu vechime mai mare, precum AFI Europe sau Immofinanz (CPI Property Group), si-au consolidat prezenta. In ceea ce priveste marile centre regionale - Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov -, stocul de spatii moderne de birouri depaseste un milion de metri patrati, cei mai mari dezvoltatori din aceste zone fiind grupurile IULIUS si AFI Europe. Despre evolutia pietei de birouri si perspectivele de dezvoltare a acesteia vorbeste, in continuare, Despina Ponomarenco. BREC, organizatie pe care o reprezinta inca din 2018, a fost infiintata in contextul unei noi faze de dezvoltare imobiliara din regiune, avand ca obiectiv principal cresterea calitatii pietei prin dialog constructiv cu principalii influentatori ai acesteia.- Cum s-a dezvoltat piata cladirilor de birouri in ultimul deceniu si cum ati caracteriza acest sector imobiliar, in prezent?
- In ultimii 10 ani s-a vazut o preocupare catre produse calitative incepand de la arhitectura, spatiu construit (inaltimi interioare, instalatii de ventilatie, eficienta energetica) si pana la facilitati si certificari sustenabile. Cel mai important aspect este ca am inceput sa avem proiecte livrate in Bucuresti la un standard de calitate comparabil cu alte cladiri de top din orase precum Viena, Praga sau Varsovia.
Preocuparea dezvoltatorilor a mers catre imbunatatirea sanatatii si a bunastarii angajatilor prin calitatea mediului de lucru oferit. Investitorii tin cont de apropierea de parcuri si zone verzi pentru aer proaspat, se faciliteaza accesul la sport prin activitati exterioare, dar si in sali de fitness si sunt incorporate in concept o varietate de servicii privind sanatatea cat si alimentatia angajatilor. Totodata, o tendinta vizibila in acesti ani a fost revitalizarea fostelor platforme industriale ale Bucurestiului in proiecte ce imbina mostenirea istorica si culturala a locurilor respective cu arhitectura contemporana si tehnologii moderne de constructie.
In ultimii 10 ani am vazut noi poluri luand nastere in Bucuresti: Barbu Vacarescu - Aviatiei - Floreasca (Globalworth, AFI Europe, One United Properties, Skanska, RPHI,) Centru Vest (One United Properties, Vastint, Forte Partners - Paval Holding), Centru Sud (Vastint, Forte Partners - Paval Holding). In prezent, stocul modern de spatii de birouri din Bucuresti a depasit 3 milioane de mp.
- Ce ne puteti spune despre pietele regionale? Cum evolueaza acestea?
- In ceea ce priveste marile centre regionale, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov, stocul de spatii moderne de birouri depaseste un milion de mp. Unul din cei mai activi jucatori pe aceasta piata este grupul IULIUS, cu investitii semnificative in proiecte de regenerare mixed-use in orase precum Iasi, Timisoara sau Cluj-Napoca. In aceasta primavara, IULIUS a inaugurat o investitie de 120 de milioane de euro in proiectul Palas Campus din Iasi, cu o suprafata de 60.000 mp. La Palas Campus si-au stabilit sediul 13 companii, din SUA, Germania, Franta, Norvegia, Elvetia si Romania, unele cu primul lor birou din regiune, fiind atrase de infrastructura office moderna si de oferta generoasa a centrului universitar in materie de forta de munca.
La Timisoara, IULIUS a investit 442 milioane de euro in Iulius Town. Aici, un mall s-a transformat intr-un proiect mixt ambitios, animand o zona urbana cu mostenire industriala si reconectand-o cu orasul. Proiectul inglobeaza patru cladiri office, cu o suprafata de 82.000 mp, 50 de companii multinationale si 9.500 de angajati.
La Cluj-Napoca, Iulius a dezvoltat trei cladiri de birouri - United Business Center Cluj - cu o suprafata de 28.000 mp, unde lucreaza 3.500 de anagajati. In plus, compania lucreaza la proiectul de pe platforma Carbochim, care va deveni cea mai complexa dezvoltare din portofoliu, o investitie de jumatate de miliard de euro.
Un alt jucator cu prezenta importanta regionala este AFI Europe cu proiecte in Timisoara si Brasov. La Timisoara, investitorul detine in zona centrala un parc de birouri cu cinci cladiri ce totalizeaza 48.000 mp. La Brasov, AFI detine un proiect mixed-use chiar in centrul orasului ce combina functiuni de retail si office. Prima faza a proiectului ce consta in 15.000 mp a fost inaugurata in octombrie 2020, investitorul avand in plan faza a doua, cu o noua cladire de 10.000 mp.
- Cum vedeti dezvoltarea viitoare a pietei imobiliare? Care sunt noile tendinte din domeniu, pe piata spatiilor pentru birouri?
- Principala schimbare este legata de stilul de munca hibrid, de reducerea suprafetelor si orientarea catre un stoc nou, modern si sustenabil. Vom vedea presiune pe cladirile de generatie veche sau cele cu o localizare mai putin avantajoasa, in zone care nu sunt direct deservite de metrou. Din acest punct de vedere, ne asteptam ca unii investitori sa apeleze la proiecte de reconversie a cladirilor de birouri fie in apartamente, fie in hoteluri sau chiar spitale. Totodata, avand in vedere reducerea suprafetelor, componenta de co-working devine extrem de importanta in fiecare proiect de birouri. Prin intermediul acesteia se poate asigura chiriasilor cladirii o serie de facilitati - suprafete adiacente sau diverse sali de intalniri si evenimente - in termeni contractuali mult mai flexibili.
- Care ar fi cele mai mari riscuri si provocari pentru dezvoltatorii de cladiri de birouri din Romania, in acest moment?
- In mod particular, piata din Bucuresti este afectata de blocajul si lipsa de predictibilitate urbanistica si pierde investitii majore. Capitala Romaniei continua sa isi micsoreze contributia la PIB-ul national, ajungand de la 37% in 2019 la 34,6% in 2021 pana la 29,8% in 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plina criza financiara. Estimarea pierderilor din valoarea adaugata in economie pentru perioada 2022-2026 este de 10,4 miliarde euro. Bucurestiul este in competitie cu alte capitale din zona Europei Centrale si de Est, nu cu orase secundare din tara, astfel ca pierderile sunt pentru economia romaneasca.
- In ce proiecte se implica BREC in aceasta perioada si ce planuri si obiective aveti pe piata locala?
- BREC promoveaza piata imobiliara din Bucuresti prin generarea de continut si dezbateri privind calitatea generala a dezvoltarii urbane, facilitand un impact si volum mai mare de tranzactii. BREC promoveaza initiative educationale inovatoare, cum ar fi Real Estate Academy, primul program integrat educational, 100% privat. BREC este o voce importanta in sustinerea industriei imobiliare in dialogul cu autoritatile locale si nationale. Romania Property Club (RPC) reprezinta extinderea BREC la nivel national. RPC a fost infiintata cu scopul de a promova dezvoltarea imobiliara durabila si inovatoare, cu impact pozitiv, in marile centre regionale ale tarii. In prima parte a anului am organizat evenimente in orase precum Brasov si Constanta, iar in octombrie si noiembrie vom ajunge la Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi.
