
In acest sens, legiuitorul a prevazut, printre altele: introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016; reducerea impozitului pe dividende la 5%, tot de la 1 ianuarie 2016; diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice, prin scaderea cu 20% a accizei la motorina (de la 1.897,08 de lei /o mie de litri la 1.518,04 lei /o mie de litri), scaderea cu 18,62% a accizei la benzina fara plumb (de la 2.035,40 lei /o mie de litri la 1.656,36 lei /o mie de litri) si scaderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb (de la 2.327,27 lei /o mie de litri la 1.948,23 lei / o mie de litri). In acelasi timp, cota impozitului pe cladiri rezidentiale va fi cuprinsa intre 0,08 % - 0,2%, fata de cota actuala, de 0,1%, in timp ce impozitul aplicat imobilelor nerezidentiale se va situa intre 0,2%-1,3%. Totodata, pragul de calcul al impozitului pe cladiri cu alta destinatie decat cea de locuinta, insa din domeniul agricol, va fi de 0,4%.
Legiuitorul a reglementat si situatia unor terenuri, astfel incat pentru cele situate in intravilan au fost introduse limite minime si maxime, pe ranguri de localitati si zone. Mai mult, s-a introdus posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole, folosite exclusiv in acest sector de activitate.
***
Intrucat NCC nu dispune de un calcul de impact asupra bugetului Romaniei, masura de reducere a taxelor este criticata de partenerii internationali ai tarii noastre, in speta de Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana, care au transmis deja o serie de avertismente cu privire la posibilul impact negativ al aplicarii codului. Astfel, oficialii de la Bruxelles sustin ca reducerea TVA de la 24% la 19% reprezinta o „propunere unilaterala ce poate afecta negativ durabilitatea situatiei fiscale a Romaniei”, invitand guvernul de la Bucuresti „sa pastreze toate progresele care au fost facute pana in prezent in domeniul fiscal”. La randul sau, reprezentantul rezident in Romania al FMI, Guillermo Tolosa, a declarat la inceputul lunii iunie a.c. ca recomanda Guvernului sa ajusteze masurile de relaxare fiscala din proiectul NCC, „intrucat taierea cheltuielilor pentru compensarea masurilor nu va fi suficienta sa acopere golul generat la buget incepand de anul viitor”. Si ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, recunoaste ca deficitul va ajunge spre 3% in 2016, desi Romania si-a asumat un deficit de numai 1,1%. Cel mai probabil, Executivul va aplica diverse masuri de combatere a fenomenului de crestere a deficitului, una dintre solutii fiind, printre altele, cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, in conditiile reducerii masive a cheltuielilor.