La data de 1 martie 2011, membrii Camerei Deputatilor au decis prin vot sa inceteze procedura legislativa de adoptare a propunerii de act normativ nr. 128/2010, care viza modificarea si completarea Legii nr. 319/14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii muncii si a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. Initiata de 9 senatori din intregul spectru politic parlamentar, propunerea – care a fost respinsa si de Senatul Romaniei – viza schimbarea fundamentala a unor prevederi din legile mentionate anterior, ce ar fi influentat in mod decisiv activitatea firmelor de constructii. Intrucat initiatorii (din care 7 senatori din partea coalitiei guvernamentale, inclusiv ministrul Transporturilor si Infrastructurii) au solicitat initial derularea procedurii de urgenta pentru proiectul legislativ (de asemenea, respinsa de ceilalti parlamentari), este de asteptat ca, datorita importantei acordate de guvernanti noilor prevederi, acestea sa se regaseasca – sub o forma sau alta – si in viitoare initiative legislative. De aceea, se impune prezentarea succinta, in cele ce urmeaza, a intentiilor exprimate de factorii de decizie ce pot efectua schimbari ale cadrului legislativ din constructii. In expunerea de motive la proiectul legislativ nr. 128/2010, legiuitorul arata ca, dupa parcurgerea a trei ani de la aplicarea prevederilor Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si a HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, "se constata o crestere ingrijoratoare a numarului de accidente de munca pe santierele de constructii, cauzate de surpari de maluri, electrocutari, caderi de la inaltime, prabusiri de ziduri sau de alte elemente de constructii, incendii, manevrare gresita a utilajelor/echipamentelor specifice etc. Cauzele principale care au dus si duc la aparitia unor astfel de accidente, soldate cu decedati si raniti, rezida in: lipsa autorizatiilor de functionare a santierelor sau existenta unor documentatii incomplete ori intocmite in mod superficial; neasigurarea de catre angajatori a unor echipamente de protectie pentru lucratori (sau neutilizarea corespunzatoare a acestora); neasigurarea/lipsa de protectie a zonelor de lucru cu mijloace de avertizare sau restrictionare a accesului; eludarea partiala sau totala de a efectua instructajele privind securitatea si sanatatea muncii; lipsa de pregatire profesionala a personalului care manevreaza utilajele si a certificarilor prevazute de lege pentru categoria respectiva de lucratori; caracteristicile generale ale santierelor, unde, de obicei, domneste dezordinea, lipsa de supraveghere si de control atat din partea angajatorilor, cat si a organelor de control ale autoritatilor abilitate de lege care au responsabilitati in acest sens". Initiatorii proiectului mai arata ca modificarile legislative substantiale, mai ales cu privire la sanctiuni (de natura contraventionala sau penala), se impun intrucat "din analiza modului in care s-au aplicat in teritoriu cele doua acte normative in vigoare, rezulta ca, de multe ori, persoanele responsabile controlate achita amenzile actuale cu mare usurinta, avand in vedere valoarea lor simbolica in raport cu gravitatea faptei, iar inspectorii de teren dau dovada de multa clementa, superficialitate si neglijenta". Totodata, potrivit initiatorilor, nu se respecta prevederile din autorizatiile de construire si se deschid santiere fara autorizatie si fara respectarea regulilor minime de semnalizare si nominalizare a lucrarii, cu indicarea numelui constructorului, al beneficiarului, denumirea proiectului etc.Sanctiuni restrictive si documentatii suplimentare
Proiectul nu a fost adoptat de cele doua camere ale Parlamentului din cauza unor vicii procedurale (nu a fondului problematicii enuntate), punctul de vedere negativ al Guvenului invocand nerespectarea dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, potrivit carora "este interzisa instituirea acelorasi reglementari in mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori in doua sau mai multe acte normative". De aceea, se preconizeaza ca o viitoare eventuala initiativa legislativa va tine cont de observatiile conducerii Executivului. Consultand noile prevederi ale proiectului respins de Parlament, se observa faptul ca antreprenorii, precum si cei ce efectueaza lucrari in regie proprie ar fi trebuit, printre altele, sa:
* dispuna de un numar normat de lucratori desemnati pentru activitatea interna de prevenire a accidentelor de munca si care au atributii privind securitatea si sanatatea in munca;
* ia masurile corespunzatoare pentru ca in zonele cu un risc seismic ridicat accesul sa fie permis numai lucratorilor care poseda o fisa de aptitudini si care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate;
* nu utilizeze in procesul de productie/executie persoane neinstruite din punctul de vedere al sanatatii si securitatii muncii sau fara contract individual de munca;
* recurga la externalizarea serviciilor de prevenire si protectie, transferand si o parte a responsabilitatii proprii, in cazul in care nu dispune de personal specializat in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
* intocmeasca declaratia prealabila privind deschiderea santierului si sa o comunice in termen de 15 zile de la data emiterii autorizatiei de construire catre autoritatile cu atributii de control, inclusiv catre Inspectoratele Teritoriale de Munca;
* completeze, in cazul lucrarilor de constructii-montaj, documentatia de executie cu un capitol special care sa cuprinda obligatiile tehnice, organizatorice, manageriale si financiare necesare pentru respectarea cerintelor de securitate si sanatate a muncii.
De asemenea, legiuitorul a propus ca, alaturi de angajator (de obicei, antreprenorii din constructii), sa prevada anumite obligatii si raspunderi si pentru celelalte persoane fizice sau juridice participante la procesul de productie (in calitate de beneficiar sau executant). Sanctiunile cu inchisoarea de la un an la doi ani sau cu amenda s-ar fi aplicat tuturor persoanelor implicate, care aveau indatorirea de a lua masuri de protectie, iar cele contraventionale s-ar fi majorat la sume cuprinse intre 9.000 de lei si 14.000 de lei. De asemenea, modificarile Legii privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii vizau ca in proiectul tehnic si detaliile de executie sa fie cuprinse in mod obligatoriu masurile tehnice si administrativ-manageriale privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, in absenta acestora fiind imposibila executia propriu-zisa a lucrarilor. Totodata, s-a incercat, printr-o noua prevedere, ca, in cazul controalelor pe santierele de constructii, impreuna cu personalul Inspectoratului de Stat in Constructii si al inspectoratelor teritoriale, sa participe si reprezentantii Inspectiei Muncii. In acelasi timp, avizele/acordurile referitoare la asigurarea, bransarea si racordarea la infrastructura edilitara ar fi trebuit obtinute si de la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (marind numarul documentelor necesare in vederea eliberarii autorizatiei de construire). Este previzibil ca prevederile propuse sa fie implementate partial sau total in legislatia existenta prin intermediul altor mijloace de amendare a celor doua legi. Informatii suplimentare, la www.cdep.ro
