Primele statistici privind impozitul pe profit realizate de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) pe baza datelor furnizate de companiile multinationale in cadrul raportarii tara cu tara (Country by Country - CbC) ofera, in premiera, o imagine asupra rolului pe care aceasta raportare il are intr-o analiza de risc fiscal la nivelul unui grup multinational. Analiza are la baza rapoartele CbC aferente anului 2016, depuse de aproximativ 4.000 de grupuri multinationale cu sediile centrale in 26 de jurisdictii. Dintre acestea, o parte au primit date si de la entitati inregistrate in Romania.
Raportarea tara cu tara a fost introdusa ca parte a masurilor de combatere a erodarii bazei de impozitare si a transferului de profituri (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS), adoptate la nivel mondial. Continutul rapoartelor CbC permite accesul administratiilor fiscale la informatii cu privire la jurisdictiile in care companiile din cadrul unui grup multinational isi desfasoara activitatea, la alocarea globala a veniturilor si a impozitelor, oferind mai multa transparenta asupra comportamentului si a impozitarii activitatilor acestor companii.
In Romania, legislatia referitoare la obligatiile raportarii CbC a fost introdusa in iunie 2017 si este aplicabila companiilor din grupuri multinationale cu venituri consolidate totale de peste 750 de milioane de euro.
Constatarile Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in urma analizarii datelor
Analiza OCDE se bazeaza pe date anonimizate si agregate, rezultate, in prima faza, din depunerea rapoartelor CbC de catre grupurile multinationale in jurisdictia in care isi are rezidenta societatea mama si, in a doua faza, din compilarea rapoartelor de catre autoritatile competente din fiecare jurisdictie intr-o forma agregata, prin respectarea regulilor de confidentialitate.
Desi este admis faptul ca exista anumite limitari in ceea ce priveste calitatea datelor utilizate si este necesara imbunatatirea acestora, statisticile pentru anul 2016 surprind cateva aspecte demne de semnalat. Printre acestea se numara faptul ca Statele Unite ale Americii si Japonia gazduiesc aproape jumatate dintre sediile centrale ale celor 4.000 de grupuri care au depus raportul CbC, in timp ce doar sapte au ca jurisdictie de raportare Slovenia. In termeni de marime a grupurilor multinationale care au depus raportarea (dupa veniturile realizate din tranzactii cu entitati neafiliate), se observa ca acestea au o componenta diversificata, grupurile de dimensiuni mari reprezentand doar o mica parte.
Ponderea contributiei grupurilor multinationale in impozitul colectat la nivel national in cadrul jurisdictiilor analizate variaza intre 3% si 65%, Irlanda si Luxemburg inregistrand ponderile cele mai mari. Statistica OCDE releva, astfel, existenta anumitor discrepante intre jurisdictia in care sunt raportate profiturile si jurisdictiile in care sunt desfasurate activitatile economice.
O alta tendinta constatata este aceea ca veniturile pe angajat sunt mai mari in jurisdictii cu un nivel al impozitului pe profit scazut sau zero, precum si in jurisdictiile in care sunt prezente centre de investitii.
In acelasi timp, ponderea veniturilor din tranzactiile intra-grup in totalul veniturilor obtinute este mai mare in jurisdictiile care incurajeaza dezvoltarea de centre de investitii (40%), spre deosebire de jurisdictiile in care nivelul veniturilor brute per locuitor este mare, mediu sau redus (conform clasificarilor Bancii Mondiale). In cazul jurisdictiilor din urma, ponderea veniturilor din tranzactiile intra-grup se situeaza intre 5% si 20%.
Nu in ultimul rand, analiza OCDE evidentiaza existenta unor diferente in ceea ce priveste activitatile desfasurate de grupurile multinationale in functie de jurisdictie. Astfel, activitatile de tip holding si cele care implica alte instrumente de capitaluri proprii par sa fie gazduite de jurisdictii ce incurajeaza dezvoltarea de centre de investitii, in timp ce activitatile de vanzari, productie si servicii se realizeaza preponderent in jurisdictiile in care nivelul veniturilor este mare, mediu sau redus (conform acelorasi clasificari prezentate anterior).
Romania nu este jurisdictie de raportare in cadrul statisticilor, insa o parte din grupurile multinationale luate in calcul au si prezenta locala. Conform datelor publicate, 11 jurisdictii de raportare din cele 26 au primit date despre 422 de subgrupuri din Romania, cu peste 750 de entitati inregistrate pe teritoriul national.
In ce masura au acces autoritatile locale la aceste date? Romania este semnatara a acordului multilateral privind schimbul de informatii din cadrul rapoartelor de tara, insa statutul sau este de jurisdictie nereciproca (Romania s-a angajat sa trimita rapoarte CbC catre partenerii ei, inclusiv jurisdictii non-UE, dar nu va primi rapoarte de la partenerii de schimb din afara UE). Romania primeste rapoarte CbC doar din tarile din cadrul Uniunii Europene, in conformitate cu Directiva UE 881/2016 (DAC 4). In aceste conditii, se poate presupune ca din cele 422 de rapoarte CbC ce stau la baza statisticilor OCDE si care includ date despre grupuri multinationale cu prezenta si in Romania, au fost primite de catre autoritatile noastre fiscale numai 196 de rapoarte (respectiv cele cu jurisdictia de raportare membra UE), prin intermediul schimbului spontan de informatii prevazut prin directiva DAC 4. Celelalte ar intra sub incidenta statutului de nereciprocitate. Pentru anii fiscali de raportare incepand cu ianuarie 2017, in baza legislatiei in vigoare, autoritatile fiscale din Romania au acces inclusiv la datele din rapoartele CbC depuse de grupuri multinationale in jurisdictiile non-UE, avand in vedere obligatia de raportare care revine companiilor locale constitutive in cazul in care compania raportoare este intr-o alta tara membra UE.
Posibilele implicatii ale rezultatelor analizei OCDE in practica
Aspectele cheie evidentiate prin intermediul acestor prime statistici traseaza anumite tendinte generale ce ar putea fi interpretate de administratiile fiscale drept un indiciu al unor potentiale planificari fiscale agresive sau operatiuni de erodare a bazei impozabile si transfer al profiturilor. De exemplu, autoritatile fiscale ar putea asocia gradul de concentrare a companiilor cu activitate de holding intr-o anumita jurisdictie cu un factor de risc in ceea ce priveste existenta schemelor de planificare fiscala.
Rapoartele CbC sunt utilizate ca un instrument in identificarea si evaluarea riscurilor aferente preturilor de transfer si a altor riscuri de catre autoritatile fiscale in contextul fenomenului BEPS. Cu toate acestea, informatiile furnizate de multinationale prin aceste rapoarte nu pot fi utilizate direct pentru a realiza ajustari ale preturilor de transfer, pentru ca acest lucru contravine recomandarilor OCDE privind utilizarea adecvata a datelor de catre autoritatile fiscale. Insa raspunsul primit de OCDE de la administratiile fiscale indica faptul ca acestea folosesc datele din rapoartele CbC in combinatie cu alte instrumente, pentru a identifica grupurile multinationale in vederea unei inspectii fiscale sau pe cele care nu prezinta risc pentru includerea intr-o inspectie fiscala ori pentru a ajuta la planificarea verificarilor fiscale sau a altor anchete. Abordarile variaza in functie de administratia fiscala si modalitatea in care acestea isi definesc setul de indicatori in evaluarea riscurilor.
OCDE considera ca datele analizate pana in acest moment evidentiaza necesitatea de a continua analiza si monitorizarea masurilor luate prin planul de actiuni BEPS si are in vedere, in continuare, consolidarea datelor din rapoartele CbC pentru a ajuta comunitatea internationala in dezvoltarea agendei fiscale.
Pe plan local, este de asteptat un trend similar in ceea ce priveste modul de utilizare a rapoartelor CbC obtinute prin schimb de informatii sau depunere propriu-zisa. Mai exact, este de asteptat ca analizele de risc efectuate de administratia fiscala sa contribuie la cresterea numarului de inspectii fiscale ce vizeaza preturile de transfer, precum si tratamentul fiscal al operatiunilor intra-grup.
Material de opinie de Alexandra Bunea-Oprisescu (foto), Director Taxe, Adriana Neacsu, Manager Taxe, Bogdan Stana, Consultant Senior Taxe, Deloitte Romania