OUG nr. 130/2020 a fost modificata anul trecut, in decursul a 5 luni de zile, prin alte doua OUG-uri (nr. 174 si nr. 199), precum si prin Legea nr. 220/2020. Legea nr. 220/2020 aduce modificari esentiale Ordonantei 130, in sensul ca introduce in lista codurilor CAEN eligibile si alte domenii economice (precum distributia de bunuri de larg consum si productia vinurilor din struguri) si modifica 100% Anexa 4 - ”CRITERIILE DE SELECTIE la finantare ale proiectelor de investitii aferente masurii 3”. Desi reglementarile europene si nationale in domeniul ”ajutoarelor de stat” si chiar OUG nr. 199/2020 instituie in sarcina Guvernului Romaniei obligatia de a informa Comisia Europeana in vederea aprobarii schemelor de ajutor de stat, Romania a notificat Comisiei doar modificarile aduse OUG 130 prin propriile Ordonante (174 si 199), nu si modificarile aduse prin Legea 220/2020, ceea ce o face inaplicabila.
Implementarea de catre Guvern a Schemei de ajutor de stat in forma OUG nr. 130/2020, cu modificarile si completarile aduse prin OUG nr 174/2020 si OUG nr. 199/2020, prin eludarea obligatiei Romaniei de a notifica CE si prevederile Legii nr. 220/2020 adanceste criza economica a unor operatori economici romani prin distorsionarea mediului concurential.
Articolul 45 din Constitutia Romaniei consacra: ”accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.”
In Statele Membre ale UE, au fost acordate diverse forme de sprijin financiar intreprinderilor carora le-a fost creata direct dificultate economica prin masurile autoritatilor sau prin efectele acestor masuri, ceea ce pozitioneaza posibilii beneficiari romani ai Schemei de ajutor de stat instituite prin OUG nr. 130/2020 in pozitie de discriminare in interiorul Pietei Comune prin neacordarea la timp sau deloc a formelor de suport financiar pentru a depasi criza economica.
Concluzie:
Avand in vedere cele de mai sus, precum si:
A. Necesitatea ca Guvernul sa identifice de urgenta solutii pentru acordarea de suport economiei nationale pentru a depasi criza provocata de Criza Coronavirus, astfel incat sa asigure un mediu concurential nediscriminatoriu agentilor economici atat pe plan national, dar si in raport cu jucatorii din Piata Comuna,
B. Necesitatea ca Guvernul sa identifice prioritati si solutii strategice pentru a duce gradul de absorbtie a fondurilor europene spre 100% in viitorul exercitiu financiar european multianual,
C. Existenta cadrului juridic european generat prin Decizia Comisiei Europene de a prelungi pana la 31 decembrie 2021 Cadrul temporar pentru masuri de ajutor de stat de redresare din criza COVID, SOLICITAM Guvernului Romaniei ca prin Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene si Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului:
1. sa genereze de urgenta consultari obiective, eficiente si reale cu asociatiile reprezentative ale mediului de afaceri pentru asigurarea transparentei masurilor guvernamentale.
2. sa reintre de urgenta in legalitate si sa notifice Comisiei Europene prevederile Legii nr. 220/2020,
3. sa prelungeasca Schema de ajutor de stat cu modificarile impuse prin Legea 220/2020, sub noul regim financiar al Cadrului Temporar pentru masuri de ajutor de stat,
4. sa inlature de urgenta prin masuri reparatorii prejudiciul creat sectoarelor de activitate discriminate prin neaplicarea Legii 220/2020.
Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi in cadrul lantului de aprovizionare agricol si alimentar
Context national si european:
Prin Declaratia nr 88/2007, Parlamentul European aprecia necesara anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele din Uniunea Europeana si solutionarea acestei probleme si statura:
”A. …intrucat, pe intreg teritoriul UE, sectorul de vanzari cu amanuntul este dominat din ce in ce mai mult de un numar mic de lanturi de supermagazine;
C. …intrucat informatiile colectate in intreaga Uniune arata ca marile supermagazine abuzeaza de puterea lor de cumparare pentru a-i obliga pe furnizori (atat cei stabiliti in UE, cat si in afara UE) sa isi reduca preturile la niveluri imposibil de sustinut si pentru a le impune conditii inechitabile;
E. …intrucat consumatorii s-ar putea confrunta cu o scadere a diversitatii produselor oferite, a patrimoniului cultural reprezentat de acestea si a numarului de puncte de vanzare cu amanuntul,
1. solicita DG Concurenta sa efectueze o ancheta privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermagazine le are asupra micilor intreprinderi, furnizori, lucratori si consumatori si, in special, sa evalueze abuzurile legate de puterea de cumparare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare;
2. solicita Comisiei sa propuna masuri adecvate, inclusiv reglementari, pentru a proteja consumatorii, lucratorii si producatorii de orice abuz de pozitie dominanta sau de efectele negative identificate in cursul acestei anchete;
3. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta declaratie, insotita de numele semnatarilor, Comisiei, Consiliului si parlamentelor statelor membre.”
Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European si a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi in cadrul lantului de aprovizionare agricol si alimentar este necesar a fi transpusa in dreptul intern al fiecarui stat membru pana la 1 mai 2021.
Legislatie similara existenta in Romania:
a. Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, completata si modificata prin Legea nr. 150/2016 si Legea nr 28/2020,
b. Legea concurentei nr. 21/1996, cu prevederi imperative referitor la abuzul de putere dominata al unui operator economic: “Art. 6. - (1) Este interzisa folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta in special in: a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii de tranzactionare inechitabile; c) aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj concurential; d) conditionarea incheierii contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte. “
Structura Lantului de aprovizionare cu produse alimentare in UE este formata astfel:
a. Exista cca. 10 milioane de exploatatii agricole mici si fragmentate,
b. Cativa producatori mari genereaza 90% din cifra de afaceri,
c. Cativa retaileri mari de produse alimentare si bauturi domina piata,
d. Exista cca. 500 de milioane de consumatori individuali raspanditi in cele 27 de state membre.
Concluzie:
Avand in vedere cele de mai sus, precum si:
A. Necesitatea asigurarii prin lege a unui mediu concurential loial pe intregul lant alimentar, de la producator la consumator,
B. Ineficienta legislatiei nationale invocate anterior in domeniul prevenirii si intrezicerii practicilor comerciale neloiale in lantul de aprovizionare agricol si alimentar,
C. Derobarea de sarcina de implementare a Directivei 2019/633 de catre Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in perioada 2019 - 2020,
D. Inregistrarea la Senatul Romaniei a ”Propunerii legislative privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi in cadrul lantului de aprovizionare agricol si alimentar”, prin care se intentioneaza transpunerea in dreptul national a Directivei 2019/633,