Curtea de Conturi a Romaniei a realizat, in anul 2022, o misiune de audit al performantei privind managementul resurselor umane si a dezvoltarii infrastructurii unitatilor sanitare spitalicesti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sanatatii.Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului in care, in perioada 2014–2021, Ministerul Sanatatii a asigurat, in cele 58 de unitati sanitare spitalicesti aflate in subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar si infrastructura sanitara, fiind urmarita, in raport cu cele doua paliere analizate, indeplinirea criteriilor de economicitate, eficienta si eficacitate.
In ceea ce priveste managementul resurselor umane, raportul arata cum salariile personalului medical au crescut in medie de trei ori fata de anul de raportare 2014, insa gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistentilor medicali de 80%. In medie, in perioada analizata, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. In primele 10 specialitati medicale cu cel mai mare deficit de medici se incadreaza: anestezie si terapie intensiva, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistica medicala, chirurgie generala, recuperare, medicina fizica si balneologie, medicina de urgenta, medicina de laborator, medicina interna si gastroenterologie.
La nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuata de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unitatilor sanitare spitalicesti din subordinea Ministerului Sanatatii a condus la urmatoarele concluzii:
- peste 50% dintre cladiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea avand si peste 100 de ani;
- aproximativ 15% din numarul cladirilor, reprezentand 20% din totalul suprafetei utile aferente unitatilor sanitare din subordinea Ministerului, sunt incadrate in una din cele 4 clase de risc seismic;
- doua unitati sanitare (Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilului “Alessandrescu-Rusescu” si Spitalul Judetean Clinic de Urgenta “Sf. Spiridon” Iasi) au in administrare 10 cladiri incadrate in Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte cladirile cu susceptibilitate de prabusire in cazul unui cutremur;
- 46% dintre unitati nu sunt autorizate ISU, deficientele importante regasite la majoritatea unitatilor sanitare controlate vizand: functionarea fara autorizatie de securitate la incendiu; neasigurarea echiparii constructiilor cu mijloace de detectare, semnalizare si alarmare in caz de incendiu sau nefunctionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzatoare a activitatii de aparare impotriva incendiilor, in special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor in caz de incendiu; capacitatea redusa de salvare a pacientilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici si asistente), in special din turele de noapte;
- 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reteaua Ministerului Sanatatii au fost pentru achizitia de aparatura medicala si doar 25% dintre acestea au fost pentru constructii, modernizari, consolidari, reparatii capitale ale cladirilor;
- alocarea fondurilor pentru investitii nu este una transparenta, nefiind identificata o procedura privind criteriile de alocare a acestora.
In perioada analizata, din cele 12 obiective de investitii, anexa la bugetul aprobat al Ministerului Sanatatii in perioada 2014 - 2021, au fost finalizate doar sapte obiective, celelalte fiind in curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitara noua cu paturi, cu exceptia reamenajarii Institutului Regional de Oncologie Iasi. Constructia Institutului Regional de Oncologie Timisoara, de la data infiintarii ca obiectiv de investitii in curs de finalizare in subordinea Ministerului Sanatatii (anul 2009) si pana la finalul anului 2021, nu a fost demarata.
Mai mult decat atat, din cele opt spitale regionale de urgenta propuse in Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgenta (Iasi, Cluj si Craiova) pentru care Ministerul Sanatatii gestioneaza proiectele de constructie si care se afla in stadiul de proiect tehnic, si un spital regional de urgenta la Brasov pentru care UAT Municipiul Brasov a initiat o serie de demersuri in anul 2021.
Cu toate ca, potrivit prevederilor legale in vigoare, Ministerul Sanatatii este autoritatea publica desemnata sa efectueze achizitii centralizate, in perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achizitii centralizate doar pentru doua tipuri de dotari necesare unitatilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv si incubatoare medicale pentru nou nascuti.
O alta concluzie a raportului arata ca in Romania nu exista un Centru de arsi care ar putea trata cazuri foarte grave si nici Centre de recuperare medicala a pacientilor care au suferit arsuri severe. In prezent exista doar 37 de paturi in opt unitati sanitare care pot trata cazuri doar pana la o anumita complexitate. Pe langa aceste locuri exista si un numar de aproximativ 300 de paturi in spitalele judetene si municipale din intreaga tara, dedicate ingrijirii pacientilor cu arsura de severitate mica spre medie, care necesita imbunatatiri. In general, in perioada analizata, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unitatile sanitare publice cu compartimente de arsi, respectiv aproximativ 30,8 mil. lei alocati de Ministerul Sanatatii prin transferuri de capital si 38 mil. lei prin mecanismul Bancii Mondiale si mai putin pentru constructia/ consolidarea cladirilor aferente spitalelor care trateaza arsii (19,4 mil. lei).
Cu privire la dotarea unitatilor sanitare cu echipamente medicale de imagistica precizam ca, aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat ca detin echipamente de imagistica medicala (CT si/sau RMN). In acest context, comparativ cu anul 2014, in anul 2021 a crescut atat numarul unitatilor sanitare care detin echipamente de tip CT si/sau RMN, cat si numarul acestor dotari (numarul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numarul de RMN-uri a crescut cu 114%).
Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzioneaza necesitatea infiintarii unei baze de date integrate care sa fie actualizata in timp real si sa reflecte numarul de posturi vacante de medici pe specialitati, cu acces pe nivel de competenta. Totodata, aceasta baza de date ar trebui sa reflecte numarul medicilor rezidenti care au finalizat pregatirea in rezidentiat si s-au intors/nu s-au intors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidentiat. Auditorii publici externi recomanda identificarea si implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenti, in colaborare cu ministerele care au in subordine unitati sanitare cu retea proprie, cu autoritatile publice locale si cu universitatile de specialitate, astfel incat dupa finalizarea pregatirii acestia sa-si continue activitatea in spitalele unde sunt incadrati pe post.
In ceea ce priveste gestionarea infrastructurii spitalicesti, Curtea de Conturi recomanda crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenta, care sa cuprinda evidenta echipamentelor de imagistica medicala si care sa constituie baza analizei investitiilor viitoare in echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomanda ca alocarea fondurilor pentru investitii sa se realizeze in mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.
Prin recomandarile formulate, Curtea de Conturi isi propune ca Raportul de audit sa constituie un instrument util prin care Ministerul Sanatatii sa-si imbunatateasca gradul de realizare al obiectivelor si politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinta cresterii performantei sistemului de sanatate privit ca ansamblu si, in mod particular, in domeniile analizate legate de managementul resurselor umane si gestionarea infrastructurii spitalicesti.
