Membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei estimeaza ca activitatea economica isi va continua cresterea in trimestrele II si III in ritmuri mai alerte decat estimasera in mai, dar in decelerare graduala fata de primul trimestru, conform minutei sedintei de politica monetara din 7 iulie 2021."Activitatea economica este asteptata sa-si continue cresterea in trimestrele II si III, in ritmuri trimestriale ceva mai alerte decat s-a anticipat in luna mai, desi in decelerare graduala fata de primul trimestru, perspectiva ce face probabila marirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil superioara celei indicate de prognoza pe termen mediu din luna mai. In contextul amplului efect de baza asociat contractiei economice din perioada similara a anului trecut, o asemenea crestere trimestriala implica majorarea considerabila, la un nivel de doua cifre, a dinamicii anuale a PIB in trimestrul II, urmata de scaderea ei moderata in intervalul urmator, au remarcat membrii Consiliului", se arata in minuta.
Potrivit sursei citate, membrii Consiliului de Administratie al BNR au semnalat ca, date fiind evolutiile recente ale indicatorilor relevanti, ambele componente majore ale cererii interne - consumul privat si formarea bruta de capital fix - contribuie probabil decisiv la cresterea abrupta a variatiei anuale a PIB in trimestrul II, dar ca un aport modest este posibil si din partea exportului net, in conditiile in care majorarea consistenta a exporturilor din luna aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri si servicii. Pe acest fond, deficitul comercial si-a temperat usor cresterea fata de aceeasi luna a anului trecut, in timp ce dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balantelor veniturilor, ramanand totusi superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
Documentul mai mentioneaza ca evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate continua sa genereze insa, cel putin in perspectiva apropiata, mari incertitudini si riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, date fiind incetinirea puternica a ritmului vaccinarii pe plan intern si tendinta de crestere a ratei de infectare in unele tari europene, pe fondul raspandirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.
In opinia reprezentantilor CA, o sursa de incertitudini si riscuri ramane si conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza si instrumentele consolidarii bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu - proces esential pentru necesara corectie a dezechilibrului extern si cu implicatii favorabile asupra primei de risc suveran si a costurilor de finantare.
"S-a aratat ca incertitudinile sunt alimentate de constrangerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente si din scumpirea recenta a unor materii prime, precum si de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de cresterea PIB nominal mult peste ipoteza din constructia bugetara, care explica, de altfel, in buna masura rezultatul executiei bugetare din primele cinci luni ale anului. In acelasi timp, insa, recomandarile emise recent de institutiile europene in contextul procedurii de deficit excesiv prevad o anumita dinamica a consolidarii bugetare in intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum si un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitand, de asemenea, implementarea de masuri corective suplimentare. In aceste conditii, coordonatele apropiatei rectificari bugetare si, mai ales, strategia de consolidare bugetara prezumata a fi elaborata pana in toamna si prezentata la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt si mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului", se mai arata in minuta.
Acesta mai semnaleaza ca incertitudini mari continua sa fie asociate gradului de absorbtie a fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, mai multi membri ai Consiliului evocand amanarea finalizarii si, implicit, a aprobarii de catre CE a Planului national de redresare si rezilienta, precum si capacitatea institutionala si istoricul realizarilor in domeniu ale Romaniei.
Documentul mai subliniaza ca activitatea economica a continuat sa se redreseze in trimestrul I 2021 intr-un ritm considerabil mai alert decat cel anticipat, desi incetinit in raport cu intervalul precedent, aceasta reducandu-si declinul in termeni anuali la doar -0,2 la suta, de la -1,4 la suta in trimestrul IV 2020, in conditiile unui avans trimestrial de 2,8 la suta.
"O asemenea redresare implica recuperarea aproape integrala in acest interval a contractiei economice din trimestrul II 2020, precum si redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, in devans cu doua trimestre fata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu, au subliniat membrii Consiliului", se precizeaza in minuta sedintei de politica monetara, care mai arata ca, din perspectiva variatiilor anuale, redresarea a continuat sa fie antrenata de cererea interna, iar consumul gospodariilor populatiei a redevenit determinantul major, in principal ca urmare a revigorarii puternice a cumpararilor de marfuri, dar mai ales a celor de servicii, in contextul relaxarii unor restrictii de mobilitate.
Si formarea bruta de capital fix si-a marit usor contributia pozitiva la dinamica anuala a PIB, aceasta ajungand astfel sa fie majoritara, pe fondul saltului amplu inregistrat de variatia investitiilor nete in utilaje, ce a devansat ca impact pierderea consistenta de ritm a constructiilor noi. In schimb, exportul net si-a marit substantial aportul negativ, in conditiile cresterii ceva mai pronuntate a dinamicii importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii, avand drept consecinta si accentuarea adancirii deficitului balantei comerciale fata de perioada similara a anului trecut.
O inrautatire considerabila au cunoscut si balanta veniturilor primare, precum si cea a veniturilor secundare, pe seama fluxurilor de profituri reinvestite si, in mai mica masura, a intrarilor nete de fonduri UE. In aceste conditii, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronuntata crestere anuala din ultimele 14 trimestre, evolutie considerata deosebit de preocupanta de catre membrii Consiliului, chiar daca ea poate fi atribuita partial unor factori conjuncturali - importuri asociate crizei sanitare si exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 -, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a marit, ca urmare a cresterii foarte ample a volumului investitiilor straine directe nete.
