Daca pandemia coronavirusului se va rezolva rapid cu minimum de suferinta umana, partea pozitiva este ca tot excesul de lichiditate de pe piata va fi eliminat. Asadar, vom putea vorbi despre un nou inceput, fara povara dezechilibrelor care au amenintat sectorul financiar. Acesta poate fi inceputul unui ciclu nou de reconstructie, crestere si dezvoltare. Sa speram ca inainte ca recesiunea sa se transforme in depresie, asa cum am mentionat, fiecare tara si economia mondiala revin la normalitate, angajandu-se in acest nou ciclu de reconstructie, crestere si dezvoltare, lasand in urma daunele provocate de pandemie.
1. Pandemia Covid-19 schimba modelul de cooperare internationala. Protectionismul castiga teren. Cum interpretati aceasta situatie?
Pandemia in sine nu schimba natura sau sfera cooperarii internationale. Afecteaza temporar si negativ relatiile economice internationale, fluxurile comerciale si de investitii. In schimb, imbunatateste cooperarea si coordonarea in domenii care tin de sanatate si securitate. Este o problema globala care necesita o combinatie de masuri regionale, nationale si internationale, luate in coordonare. Pe de o parte, o criza pandemica ne izoleaza unii de altii, dar, in acelasi timp, ne apropie pe toti, intr-o reactie solidara.
Raspunsul la o criza pandemica, in special una atat de severa precum noul coronavirus, cu o rata foarte mare de contagiune si o rata ridicata a mortalitatii, nu trebuie privita in termeni de protectionism vs. globalizare. Protectionismul, si aici avem o multime de argumente pro si contra, este o caracteristica a ultimilor ani si poate exista o discutie separata pe acest subiect, insa trebuie sa facem o distinctie clara intre masurile de natura politica si cele medicale.
In contextul actual, vorbim despre masuri de preventie luate pentru a limita transmiterea virusului. Toate tarile iau masuri de siguranta pentru a proteja mai intai sanatatea oamenilor, situatia economica fiind pe plan secundar. Inregistram deja un blocaj din cauza activitatii economice reduse. Productia se va restrange atat din cauza masurilor de distantare sociala impuse cat si a scaderea cererii pentru bunuri de folosinta indelungata, produse industriale, de investitii si servicii ne-esentiale.
2. Cum isi desfasoara activitatea institutiile financiare internationale (IFI) in noul context? Care sunt prioritatile?
Daca mandatul le permite si in functie si de propriile capacitati, institutiile financiare internationale (IFI) incearca in primul rand sa isi serveasca in continuare clientii si, in al doilea rand, sa adopte masuri exceptionale destinate sprijinirii IMM-urilor, autoritatilor medicale, producatorilor de echipamente medicale si medicamente, companiilor de utilitati si altele din aceste domenii pentru a sustine eforturile guvernelor de a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Insa trebuie sa recunoastem ca un astfel de soc brusc si intens afecteaza pe toata lumea, inclusiv IFI-urile, care trebuie, de asemenea, sa puna pe primul plan sanatatea si siguranta propriilor angajati, sa protejeze interesele actionarilor si sa asigure continuitatea activitatii in conditiile financiare globale dificile. Nu suntem de pe alta planeta, imuni si plini de resurse care pot salva lumea in mod facil. Aceasta este o criza care ne afecteaza pe toti.
3. Pandemia a slabit deja economia globala si primul trimestru este afectat. Credeti ca ar putea fi inceputul recesiunii globale? La ce fel de criza trebuie sa ne asteptam?
As vrea sa cred ca vom gasi o solutie curand, insa, in mod evident, nimeni nu stie cand si cum se va termina aceasta situatie. Speram cu totii ca masurile de izolare severe adoptate la scara atat de larga vor fi eficiente pentru a stopa raspandirea virusului si ca numarul infectiilor va fi mentinut in capacitatea sistemelor nationale de sanatate, pana cand fie se utilizeaza eficient un vaccin, fie coronavirusul dispare.
Ne aflam la inceputul unei recesiuni globale. Este clar faptul ca scaderea activitatii economice, inchiderea magazinelor si fabricilor, eliminarea aproape completa a serviciilor de turism, ospitalitate si transport vor avea un impact puternic asupra economiei si vor deteriora atat finantele publice, cat si starea financiara corporativa. Ca urmare, este posibil sa ne confruntam, in a doua jumatate a acestui an sau anul viitor, cu o criza financiara. Activitatea economica este mai usor de oprit decat de reconfigurat si repornit. Va fi nevoie de timp.
In SUA, Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB-ului in trimestrul 2 de aproximativ 13%, iar secretarul Trezoreriei, domnul Mnuchin, se asteapta la o crestere a ratei somajului de pana la 20%. In UE, situatia este chiar mai accentuata, avand in vedere anunturile de inchidere ale fabricilor Fiat si Volkswagen, ceea ce afecteaza mii de furnizori. Aceste inchideri se adauga unei economii a serviciilor deja prabusita.
Aceasta este probabil cea mai puternica contractie economica din istorie, de la Marea Depresiune (1929 - 1933). Recuperarea depinde de cat va dura perioada de blocaj, de ce daune va provoca lanturilor de aprovizionare si finantelor publice si de efectul pe termen scurt sau lung a reducerii cererii consumatorilor. Daca pandemia se va retrage pana la finalul lunii iunie, sunt sanse bune pentu o recuperare rapida, insemnand ca activitatea economica si financiara sa revina la normal in urmatoarele 12 luni.
4. Toate bancile centrale majore au scazut deja ratele de baza. Deci, mai au foarte putine instrumente la dispozitie pentru a gestiona criza. Cat de periculoasa este aceasta situatie a ratelor scazute la nivel global? Care sunt provocarile cheie cu care ne confruntam?
Ratele sunt scazute de o perioada lunga de timp, iar curbele de randament s-au inversat de mai multe ori. Graba pentru randament a scazut nivelul de distribuire intre instrumentele financiare fara riscuri si cele riscante, in favoarea celor din urma, si cu un randament scontat, cel mai probabil, sub riscul asumat la momentul investitiei. Aceasta este o strategie periculoasa in sine.
Principalele riscuri in contextul pandemiei:
- masurile actuale de distantare sociala nu vor fi suficient de eficiente pentru a impiedica raspandirea virusului;
- virusul isi mentine virulenta cand vremea se incalzeste;
- autoritatile medicale vor fi coplesite si capacitatea va fi extinsa pana la limita critica;
- un nou vaccin, eficient, s-ar putea sa nu fie descoperit, testat si pus la dispozitie la scara globala in urmatoarele 6 - 9 luni;
- guvernele nu vor mai avea bani pentru a sustine amanarea fiscala care mentine IMM-urile pe linia de plutire, pentru a subventiona cele mai afectate industrii si a oferi sprijin vital locuitorilor;
- sectorul financiar se prabuseste sub greutatea creditelor neperformante si a lipsei de lichiditati.
Dar sa nu anticipam ce este mai rau si sa speram ca:
- masurile luate de guvernele de pe glob sunt eficiente;
- comunitatea medicala si mecanismele de stat functioneaza cu rezultate bune;
- un vaccin va fi gasit si livrat inainte de a avea loc scenariul cel mai negativ.
Dmitry Pankin, presedintele Bancii pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre