ANALIZA: Transferurile de bugete pentru investitii: la cine au ajuns banii ?

Discrepantele majore intre fondurile alocate de la bugetul de stat si implementarea proiectelor pentru care au fost acordate au continuat sa fie prezente la nivelul autoritatilor locale care solicita bani pentru investitii si in 2017, programele gestionate de MDRAP mentinandu-se in topul surselor clientelismului politic, potrivit celui mai recent raport realizat de asociatia civica Expert Forum (EFOR). Totusi, realizarea unei comparatii intre valoarea fondurilor alocate si transferurile reale in cazul banilor gestionati de catre MDRAP este o sarcina dificila. Pe de o parte, nu exista o statistica foarte clara pe ani si nici un sistem logic si unitar de numerotare a proiectelor aprobate. O investitie se poate regasi cu trei nume diferite in ani diferiti, astfel incat este dificil de urmarit ce fonduri a primit o localitate pentru un proiect de-a lungul timpului.

Mai mult, suprapunerea intre PNDL 1 si PNDL 2 complica si mai mult situatia, avand in vedere ca inca sunt destule proiecte din prima etapa care inca se implementeaza, desi se investeste, in paralel, si in PNDL 2. In plus, la inceputul anului 2018 au inceput sa circule zvonuri despre un PNDL 3, care sa serveasca primarii in anul electoral 2019 si sa treaca cu implementarea dincolo de 2020, ceea ce, dat fiind haosul administrativ descris, nu poate decat sa inrautateasca lucrurile.

Un exemplu de lipsa de coerenta se poate regasi in cazul proiectului de asfaltare a DC 27 intre Ozun si Lisnau Vale (din judetul Covasna), care figureaza pe listele de finantari din 2015-2019 cu denumirea "Asfaltare DC 27, 0+000-5+300, Ozun(DJ 103B) - Lisnau Vale, 5,3km, comuna Ozun, judetul Covasna", in 2014 apare sub titulatura "Asfaltare DC 27, 0+000-5+300, Ozun(DJ 103B) - Lisnau Vale, 5,3km", iar in programele anterioare anului 2014 poate fi gasit in liste ca "Asfaltare DC 27 (DJ 103B ‐ Lisnau Vale) 0+000‐5+300, 5,3km".

Prin OUG nr. 6/2017 Guvernul a pus bazele celei de-a doua etape a PNDL, care ar trebui sa acopere finantarea pentru 9.500 de obiective de investitii noi, din care 2.500 de crese si gradinite si 2.000 de unitati de invatamant preuniversitar. Trebuie mentionat ca cele 30 de miliarde de lei prevazute nu sunt fonduri reale, existente in buget pentru toti cei patru ani de implementare, ci reprezinta alocari maxime pe care le poate primi o primarie sau un consiliu judetean. Cu alte cuvinte, daca nu mai sunt bani in anii urmatori, un proiect poate sa nu mai primeasca fonduri. Pe de alta parte, pentru a finaliza o investitie inceputa, un primar se poate imprumuta, ceea ce duce la cresterea datoriei publice.

Prima etapa a PNDL ar fi avut alocata o suma totala de 19 miliarde lei, pentru 5.862 de proiecte, din care 4.442 sunt inca in curs de executie (prevazute in perioada 2015-2019).

Pentru PNDL 2 au fost depuse 13.096 de proiecte, care ar inseamna un efort bugetar de 67,4 miliarde lei. Dintre acestea au fost selectate 6.851, in valoare de 29,9 miliarde lei.

"Daca ne uitam la plati, situatia pare mai clara decat in cazul alocarilor. Este adevarat pot exista diferente intre data aprobarii unei investitii si plata propriu-zisa, avand in vedere ca PNDL functioneaza pe baza de decont. Cu alte cuvinte, banii pot veni foarte tarziu, in perioade electorale sau pot sa nu mai apara daca se schimba partidul de la guvernare, lasand administratia locala sa se descurce cu datoriile catre companiile furnizoare; acest fapt poate genera si cresterea datoriei publice la nivel local. Dar si platile arata, de fapt, cine a primit banii din deconturi si daca exista vreo legatura cu perioadele electorale sau schimbarea guvernului. Cele mai mari sume s-au platit autoritatilor locale in anii 2007, 2008, 2015 si 2016. A doua jumatate a anului 2016 se suprapune peste organizarea alegerilor parlamentare", se arata in raportul EFOR.

 

Scopul PNDL este de a sustine dezvoltarea cu precadere a mediului rural, regenerarea urbana si a infrastructurii la nivel judetean; cea mai mare parte din bani a ajuns la comune, aproape 56%, in timp ce o treime din fonduri a ajuns la consiliile judetene. In perioada analizata au primit bani (transferuri) in mod real 2.986 de localitati din totalul de 3.228 de unitati administrativ teritoriale (inclusiv cele 6 sectoare alee Capitalei), din care 2.859 de comune; ceea ce inseamna ca 242 de UAT-uri nu au primit niciodata bani.

Cea mai mare parte dintre fonduri a ajuns la localitati cu primari din partea PSD (52%), urmat de PNL (22%), PD/PDL (13%), UDMR (5,5%), iar 2% din bani au ajuns la independenti, aproape 1% la PPDD/UNPR si 2% la PUR/PC/PLR/ALDE. Restul de 2,6% sau impartit intre alte 26 de formatiuni politice.

La nivel de judet, campionii din totalul sumelor platite sunt Timis (3,53%), Iasi (3,49%), Constanta (3,5%), Valcea (3,18%) si Olt (3,16%). Cei mai putini bani au ajuns la Salaj, Covasna, Ilfov sau Ialomita (1,3%). Cele mai mari sume de bani pe cap de locuitor au ajuns la comuna Baldovinesti (din judetul Olt), care a primit o suma de peste 7.000 de ori mai mare decat la Slobozia Bradului, care se afla la limita de jos a listei si a primit numai 2,7 lei pe cap de locuitor.

In pofida diferentei de populatie intre primele si ultimele plasate, aceste cifre arata ca exista, totusi, discrepante majore in modul in care se distribuie fondurile.

 

Conform MDRAP, PNDL 2 va reduce discrepantele in termeni de alocari intre judete, in sensul in care Suceava, judetul care ar urma sa primeasca cei mai multi bani ar lua doar de 2,47 ori mai multi bani decat Bucurestiul, reducand astfel raportul intre primul si ultimul judet de la 4,42 cat era in cazul PNDL 1. Criteriile de alocare sunt reprezentate de numarul de localitati din judet, populatia judetului, suprafata acestuia sau capacitatea financiara, adica impozitul pe venit, iar rezultatul selectarii proiectelor este o pondere intre acestea.

La nivel politic, alocarile par a urmari rezultatele alegerilor locale din 2016. Cea mai mare parte din bani ar urma sa ajunga la primarii si consiliile judetene PSD, adica 56,7% (59,5% daca nu calculam per capita) din bani. Liberalii ar urma sa primeasca 31,9% din fonduri, iar UDMR 4,7%. Pentru alesii locali ALDE s-au alocat 1,9% din fonduri, iar pentru UNPR 1,1%.

Cele mai multe proiecte au fost aprobate pentru consiliile judetene Neamt si Targoviste, pentru municipiul Hunedoara, precum si pentru CJ Vrancea. De asemenea, intre primele zece unitati administrative care vor primi bani se afla si sectoarele 3 si 4 ale Capitalei.

"Avand in vedere logica acestui program, de a sustine dezvoltarea in mediul rural si localitati mici, alocarea catre unele dintre cele mai bogate primarii poate fi pusa sub semnul intrebarii. De altfel, sectorul 3 pare a fi privilegiat in termeni de bani primiti pentru investitii. In 2014 si 2015, ani in care sectorul era condus de un primar social democrat, sub guvernarea PSD, primaria a incasat cele mai mari sume din fonduri gestionate de MDRAP. Un comportament similar se poate observa la Primaria Sectorului 1, in perioada 2007-2009. Aceasta inversare in termeni de fonduri arata ca exista o legatura intre culoarea politica a primarului si partidul de la guvernare. Consiliul judetean Neamt primeste cei mai multi bani conform planificarii PNDL 2, respectiv 323 milioane de euro. Consiliul Judetean Ialomita are numai sase proiecte, dar pentru acestea s-a alocat o suma mare, respectiv 283 milioane de lei. Si consiliile judetene Vrancea si Suceava isi pot planifica lucrari de 234 milioane de lei, respectiv 221 milioane de lei. Tot peste 200 de milioane de lei primeste si CJ Valcea", se mai arata in analiza EFOR.

 

In ansamblu, transparenta PNDL nu s-a imbunatatit in 2016 sau 2017, desi fondurile alocate au crescut vertiginos. Desi se publica listele de proiecte selectate, sunt destule informatii care ar trebui sa se regaseasca pe site-ul MDRAP. Nu se publica, insa, lista proiectelor depuse, metodologia detaliata de evaluare si un posibil punctaj care sa arate de ce un proiect a fost ales in favoarea altuia sau care au fost rezultatele programelor implementate cu fondurile alocate deja.

"Daca practicienii cu care ne-am consultat confirma ca exista alocari clientelare si companii care sunt favorizate la achizitiile publice pe care le desfasoara beneficiarii, probleme legate de implementare sau deconturi, nu exista astfel de date detaliate in rapoartele MDRAP. Nu se publica niciun fel de indicatori de succes (sau esec), rezultatele monitorizarilor (daca exista) sau informatii despre evolutia investitiilor. Aceste date pot fi preluate din anexele la Ordinul nr. 1851/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor OUG nr. 28/2013 pe care beneficiarii trebuie sa le completeze si pot fi publicate in format deschis", mai precizeaza autorii studiului.

 

O alta tendinta ingrijoratoare observata in 2017, care foarte probabil va continua si anul acesta, este ofensiva viguroasa pentru reducerea autonomiei si politizarea autoritatilor de reglementare si atentionare. De exemplu, in Parlament s-au initiat amendamente pentru a schimba regulile de numire in conducerea Consiliului Concurentei, prin trecerea de la actualul sistem echilibrat, bazat pe un filtru profesional si colaborarea puterilor statului, la o numire directa de catre Camera Deputatilor si Senat. Obiectiv, este greu de inteles de ce se propun aceste schimbari cat timp arbitrul pietei si-a imbunatatit performanta in ultimii ani pe toti indicatorii, lucru remarcat de partenerii sai externi. In realitate, scopul este probabil scurtarea arbitrara a mandatului actualei conduceri, pentru a face loc unor clienti de partid.

Totodata, la Curtea de Conturi s-a schimbat conducerea in 2017, fiind numite fara prea multe argumente profesionale persoane loiale actualei coalitii de guvernare. "Ingrijorator este faptul ca persoanele s-au ocupat in ultimii ani exact cu alocarile discretionare de fonduri pentru primarii, descrise in mai sus. Cu alte cuvinte, principalul auditor national este acum neutralizat pe tema bugetelor-bazar, una din marile vulnerabilitati ale guvernarii: este greu de presupus ca poate fi obiectiv cand va verifica ce a facut actuala sa conducere pe functiile detinute anterior", avertizeaza analistii EFOR.

In fine, reglementatorii pentru pietele de energie si ITC (ANRE si ANCOM) reprezinta ilustrari pentru tendinta ingrijoratoare de a sacrifica profesionalismul in institutii, chiar unele in care se cere o inalta competenta tehnica, in favoarea crearii de sinecuri pentru diversi membri de partid. Scandalul cu repetitie de la ANCOM arata pana la ce nivel poate cobori jocul politic in subminarea unor agentii care in trecut erau privite la Bruxelles drept modele de buna practica.

Concluzia principala este ca in Romania ne aflam intr-o dilema: nu stim sa echilibram controlul democratic al institutiilor cu gestiunea profesionista a unor autoritati de reglementare si audit, care conform practicii UE trebuie sa fie distantate de politica cotidiana. In alte state, parlamentele reprezinta un factor de echilibru in selectia si supervizarea acestor reglementatori.

Pentru a consulta varianta integrala a raportului EFOR, intitulat "Guvernarea de tip bazar: Costurile clientelismului in administratia locala si companii de stat", click aici!