Pana la data de 24 mai 2013, pe portalul Primariei Municipiului Bucuresti (PMB) se afla in dezbatere publica proiectul (nr. 1.017) de hotarare pentru aprobarea "Regulamentului de interventie - reabilitarea fatadelor pentru cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, in municipiul Bucuresti". Dintre cele mai importante aspecte cuprinse in acest act normativ, ce va fi supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti, se remarca faptul ca detinatorii de orice fel ai cladirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de inchidere perimetrala, pun in pericol sanatatea, viata, integritatea fizica si siguranta populatiei si/sau afecteaza calitatea mediului inconjurator, a cadrului urban construit si a spatiilor publice urbane, in temeiul si cu respectarea legislatiei in vigoare privind calitatea in constructii si a prezentei legi, sunt obligati ca, din proprie initiativa, sa ia masuri de realizare a lucrarilor de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor”. In principiu, proiectul de hotarare respecta prevederile Legii nr. 153/2011 privind masurile de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor (mai cunoscuta si sub denumirea de lege a fatadelor), ale carei norme de aplicare au fost aprobate in sedinta Guvernului Romaniei din 29 septembrie 2011, insa care nu s-a aplicat pe scara larga la nivel national, cel mai probabil din cauza lipsei surselor de finantare. Astfel, in cadrul propunerii de regulament elaborate de PMB, se pot executa lucrari de reparare sau refacere a: zidariilor/ peretilor exteriori, respectiv a finisajelor exterioare, a sistemului de acoperire, a tamplariei exterioare si altor elemente functionale (balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornise si altele asemenea), a elementelor de plastica arhitecturala (brauri, ancadramente, bosaje, profiluri etc.), precum si lucrari de demontare a instalatiilor si echipamentelor montate aparent pe fatade/ acoperis, precum si remontarea acestora dupa efectuarea lucrarilor de interventie, numai daca indeplinesc conditiile de legalitate. In ceea ce priveste reglementarile specifice, daca proiectul va fi aprobat in forma propusa, in prima etapa vor fi selectate ca zona de actiune prioritara fronturile construite ale Bd. Lascar Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol I – Bd. Pache Protopopescu, Bd. Gheorghe Magheru – Bd. Nicolae Balcescu – Bd. I. C. Bratianu, Bd. Regina Elisabeta – Bd. M. Kogalniceanu. De asemenea, pentru constructiile situate in zone protejate (cum sunt si cele mentionate anterior) se interzice realizarea unor suprafete vitrate de mari dimensiuni (pereti cortina), precum si a materialelor improprii. Tot ca noutate, alte restrictii se refera la:
- cromatica fatadelor (fiind utilizata fie nuanta stabilita in proiectul initial, fie – in zonele neprotejate – culori predominant deschise si neutre gen alb, galben, gri, bej), astfel incat culorile puternice se pot folosi doar ca exceptie si complementar, numai daca sunt specificate in autorizatia de construire sau in avizul tehnic prealabil al arhitectului-sef, in functie de zona;
- noile bransamente, ce vor fi realizate numai ingropat, daca legislatia nu prevede altfel;
- antenele TV satelit, a caror dispunere se interzice in locurile vizibile din circulatiile publice;
- firidele de bransament pentru electricitate si telecomunicatii, precum si conductele de gaze, a caror amplasare este interzisa pe fatadele principale ale cladirilor;
- aparatele de aer conditionat, ce nu mai pot fi (re)instalate la fatadele catre strada;
- panourile publicitare si firmele, ce vor fi pastrate doar daca au fost amplasate cu autorizatie, potrivit legii.
In ceea ce priveste finantarea, aceasta se va realiza pe cheltuiala proprie a detinatorilor cladirilor, insa, prin exceptie, autoritatile administratiei publice locale pot prelua integral sau cofinanta, in anumite conditii, cota care revine proprietarilor. Pentru nerespectarea acestui regulament sunt prevazute sanctiuni cuprinse intre 1.000 de lei si 8.000 de lei. Trebuie specificat si faptul ca, de la publicarea propunerii de regulament si pana in prezent, au fost transmise 48 de mesaje din partea populatiei, majoritatea opiniilor fiind negative, mai ales in ceea ce priveste masura referitoare la aparatele de aer conditionat.
Furnizorii saluta initiativa edililor locali
Desi este posibil ca propunerea de regulament sa fie modificata, mai ales ca proiectul nu propune momentan solutii tehnice alternative la restrictiile respective, iar CGMB ar putea sa-l respinga (in mod similar normei care interzicea amplasarea reclamelor de mari dimensiuni pe fatada cladirilor), mai multi furnizori de materiale pentru constructii sustin acest demers. Astfel, prin intermediul unor comunicate, oficialii Duraziv si Xella Ro fac unele recomandari pentru derularea in bune conditii a eventualului program de reabilitare din Capitala. „Duraziv, principalul furnizor de tencuieli decorative din Bucuresti in 2012, saluta propunerea autoritatilor de a elabora un cod de culori pentru realizarea fatadelor si recomanda echilibru in alegerea acestor nuante. Romanii aleg in medie dintr-o paleta de circa 12 culori atunci cand este vorba despre fatadele cladirilor, cea mai vanduta culoare de tencuiala din Romania fiind portocaliu. Specialistii recomanda doar diverse tonuri din trei mari nuante: alb, gri si bej”, se arata in comunicatul Duraziv. “Este interesant de remarcat ca paleta coloristica pentru care se opteaza atunci cand vine vorba despre proiecte de amenajare interioara este una foarte limitata. Acest lucru se schimba radical cand se pune problema reabilitarii fatadelor cladirilor. La nivel european, comportamentul de consum este diametral opus celui din Romania, intrucat apetitul pentru culoare se manifesta la interior, asa cum este si normal, in vreme ce fatadele sunt mai neutre. Daca in privinta caselor particulare decizia apartine proprietarilor, in ceea ce priveste blocurile reabilitate termic alegerea culorilor revine fie autoritatilor, fie administratorilor de bloc, fara ca acest fapt sa fie reglementat conform unei strategii de urbanism”, a precizat Gabriel Constantin, manager B2B in cadrul companiei Duraziv. Conform datelor Duraziv, in Bucuresti tencuielile de fatada in culoare alba reprezinta cea mai mare pondere a vanzarilor, insa ulterior acestea sunt combinate cu diverse alte nuante stridente. „Proiectul propus de Primaria Capitalei vizeaza in special cladirile cu fatade deteriorate din zonele centrale ale orasului. Lucrarile de renovare a fatadelor implica decopertarea, tratarea si consolidarea stratului suport, aplicarea unei termoizolatii acolo unde este cazul, iar ulterior efectuarea unor interventii asupra tamplariei termoizolante. In ultima faza vor fi realizate finisajele. In cazul in care cladirea prezinta stucaturi sau alte detalii ornamentale, acestea trebuie scoase cu grija inainte de aplicarea sistemului de termoizolare si reinstalate ulterior, pentru a aduce fatada la starea initiala. Aceasta presupune mai mult timp de lucru, insa si multa pricepere. Pentru astfel de situatii, Duraziv recomanda a se lua in calcul termoizolarea la interior, pentru a proteja arhitectura. Costurile medii pentru renovarea fatadelor sunt evaluate la 10 euro/mp, in cazul in care s-a optat si pentru aplicarea unor produse termoizolante, aceasta valoare fiind una asociata sistemelor cu polistiren. Costul respectiv include: adezivul pentru lipire si adezivul pentru masa de spaclu, polistirenul expandat, plasa de armare si diblurile aferente, amorsa, finisajul - de obicei tencuiala decorativa - profilele de soclu, picuratorul si profilele de colt. Nu sunt incluse manopera si tamplaria, iar in cazul utilizarii altor produse termoizolatoare costurile cresc cu aproximativ 15%”, se mai precizeaza in comunicatul Duraziv.
Recomandari si solutii pentru cladirile de patrimoniu
La randul lor, managerii Xella Ro, filiala locala a unuia dintre cei mai mari producatori globali de materiale de constructii, respectiv grupul Xella – Germania, sustin elaborarea unui set de masuri din partea autoritatilor in vederea protejarii aspectului fatadelor cladirilor vechi. In cazul in care beneficiarii ce executa lucrari de renovare doresc o imbunatatire a parametrilor termici ai cladirilor, este indicat sa se ia in calcul solutii naturale de interior, pentru a proteja fatadele cu valoare arhitecturala si monumentele istorice. „In Berlin autoritatile au optat pentru stimularea proprietarilor in vederea utilizarii unui anumit cod de culori. Astfel, cei care executa lucrari de renovare a fatadelor pot beneficia de scutiri substantiale de la plata impozitelor pe cladire in cazul in care opteaza pentru un numar limitat de culori propus de primarie”, a declarat Marius Dragne, CEO al Xella Ro. Totodata, in opinia conducerii societatii, este binecunoscut exemplul orasului Paris, unde politica de urbanism impune proprietarilor de cladiri din centru sa restaureze fatadele la un anumit nivel de calitate si respectand intocmai arhitectura initiala. Cei care nu dispun de bugetele necesare au la dispozitie o serie de alternative. Fie primaria plateste restaurarea, iar proprietarul achita in rate contravaloarea investitiei, fie autoritatile locale achita lucrarile si devin proprietari ai cladirii in cuantumul sumei investite, raportat la valoarea impozitului. Mai exista si o a treia varianta, in care primaria achizitioneaza cladirea, iar cu banii obtinuti proprietarul se muta in alt imobil, in care isi permite sa locuiasca si pe care il poate intretine. Aceste prevederi au fost impulsionate de importanta pe care o au veniturile generate din turism in bugetul primariei Parisului. In Germania, cladirile istorice cu valoare arhitecturala sunt reabilitate termic exclusiv la interior, motiv pentru care Xella a dezvoltat solutii speciale cu materiale termoizolante 100% minerale, denumite Multipor. Recent, Xella Ro a lansat si in tara noastra aceste solutii care se bucura de un real succes in Germania si alte tari europene. Astfel, pe piata locala si internationala exista alternative ecologice si eficiente de termoizolare interioara, menite sa protejeze arhitectura fatadelor si sa asigure confortul termic sustenabil. “Majoritatea interventiilor la nivel de fatada presupun si lucrari de reabilitare termica, aceasta si pentru ca, pana in 2020, conform noilor directive ale UE la care si Romania trebuie sa se alinieze, consumul de energie al imobilelor trebuie redus aproape de zero. Din pacate, deseori se recurge la solutii care afecteaza arhitectura si chiar sanatatea cladirii, in pofida semnalelor de alarma repetate ale arhitectilor. Renovarea si reabilitarea unei cladiri nu se rezuma la simpla refacere a unei fatade, fiind nevoie de interventii responsabile, uneori si la nivel de structura. In ceea ce priveste fatadele, municipiul Bucuresti are o mostenire semnificativa de arhitectura de sorginte franceza, extrem de valoroasa din punct de vedere imobiliar si turistic. De aceea, este important sa se reglementeze modul in care se realizeaza aceste interventii, fie prin acte legislative, fie prin politici de urbanism inspirate de alte capitale europene”, a explicat Marius Dragne.
***
In cadrul normelor de aplicare a Legii nr.153/2011 privind masurile de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor (Legea fatadelor), Guvernul Romaniei a specificat mai multe posibilitati de finantare a lucrarilor, insa, cu toate ca actul normativ prevedea diverse sanctiuni in cazul in care proprietarii imobilelor notificate nu efectuau lucrarile de interventie, legislatia nu a fost aplicata pana in acest moment, fiind posibil ca si noua propunere de regulament sa aiba aceeasi soarta. De exemplu, potrivit legii, "persoanele interesate de refacerea elementelor de constructie de la nivelul fatadelor si invelitorilor/ teraselor care, prin nivelul avansat de degradare prezinta pericol public, pot beneficia de credite bancare acordate de institutii de credit/finantatori, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata, pentru executarea lucrarilor de interventie la anvelopa cladirilor de locuit detinute. Totodata, exista posibilitatea ca fatadele degradate ale cladirilor sa poata fi reabilitate de catre primarii din fondurile publice, din fondurile comunitatii, sau de catre proprietari, accesand credite cu dobanzi subventionate si garantate 100% de catre stat, pe o durata de cinci ani, in aceleasi conditii in care se pot accesa credite pentru reabilitarea termica a cladirilor multietajate." In opinia oficialilor guvernamentali din acel moment, desi exista in prealabil o alta lege care prevedea obligativitatea reabilitarii si intretinerii fatadelor, nici aceea nu a fost pusa in practica, poate si pentru faptul ca nu au fost prevazute sanctiuni. S-a observat, insa, ca amenzile prevazute in actul normativ din 2011 nu au fost aplicate de autoritatile abilitate care, de altfel, nici nu au notificat proprietarii cu privire la obligativitatea efectuarii masurilor de interventie. Se mai remarca si faptul ca, departe de a fi o noutate absoluta, propunerea de regulament a PMB vizeaza, ca si Legea 153/2011, mai ales cladirile degradate din centrele istorice ale oraselor, eventualele lucrari urmand sa aiba un grad sporit de complexitate, deoarece, in multe cazuri, se impun interventii la imobile de patrimoniu. Pentru a descarca propunerea de regulament a autoritatilor locale, click aici! Pentru mai multe informatii, click aici!