Vineri, 13 ianuarie a.c., primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a sustinut conferinta cu tema „Asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Bucuresti”, in cadrul careia a subliniat ca, din anul 2008 pana in 2011, „procentul strazilor neasfaltate, lipsite de apa si canalizare, a scazut considerabil, de la 23% la 14%, ceea ce inseamna ca mai mult de 40.000 de persoane beneficiaza acum de astfel de servicii. Referindu-se la investitiile specifice care vor fi dezvoltate in perioada urmatoare, edilul Capitalei a subliniat ca, prin actul aditional nr. 6 la contractul de concesiune, s-a impus demararea, incepand cu anul 2011, a programului de investitii Bucur. In baza acestui document, Apa Nova este obligata sa investeasca din fonduri proprii suma de 60 de milioane de dolari, timp de 6 ani. „Pana acum, din fonduri proprii Apa Nova au fost finalizate alte lucrari in toate sectoarele municipiului Bucuresti, la un numar de aproximativ 70 strazi, insumand 25,000 m retea publica de alimentare cu apa si 33,500 m retea publica de canalizare menajera. Mai mult, sunt in curs de executie (prin programul Bucur) un numar de 53 de strazi, insumand 20,000 km retea publica de alimentare cu apa si 14,600 m retea publica de canalizare menajera. In acest moment, au fost contractate studii de fezabilitate pentru reabilitarea a 35 km de canale colectoare majore in centrul Bucurestiului, scopul reabilitarii acestora fiind acela de a reduce nivelul ridicat de infiltratii in caseta de ape uzate si a debitelor de intrare in Statia de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) Glina. Astfel, se realizeaza reducerea costurilor de operare, efectul final fiind mentinerea pretului platit de catre consumatori, in limitele minime posibile. Pe termen mediu, se vor construi doua canale interceptoare ce vor determina reducerea supraincarcarii, diminuandu-se riscul inundarii zonei centrale a orasului in cazul unor fenomene meteo extreme”, a precizat Sorin Oprescu.
Directii de actiune pentru perioada urmatoare
Potrivit datelor furnizate de primarul Municipiului Bucuresti, un alt proiect de importanta vitala in domeniu il reprezinta noul canal colector de pe str. Cheile Turzii (in zona Berceni-Oltenitei), vital pentru aria de sud a Capitalei, tinand cont de faptul ca dezvoltarea imobiliara a acesteia din ultimul timp a dus la punerea sub presiune a canalizarii existente. „Principalele proiecte propuse pentru demarare in 2012 se vor derula in cartierul Petricani, sectorul 2 (fiind vizate 29 strazi, insumand 4.264 m de retea publica de alimentare cu apa, 8.577 m de retea de canalizare unitara, doua statii de pompare a apelor uzate si 792 m conducte de refulare). Valoarea estimata a investitiei este de 19 milioane de lei. Pentru cartierul de locuinte ANL Henri Coanda vor fi executate lucrari de constructie a retelei de alimentare cu apa, cu o lungime de 6.460 m a arterelor de apa, la care se adauga 20.328 m de conducte de serviciu. Tot pe acest amplasament se impune dezvoltarea sistemului complex de canalizare, ce va include o retea de canalizare pluviala (cu o lungime de 15.323 m), o retea de canalizare menajera (17.247 m lungime), un sistem de canalizare unitar (1.524 m lungime), in timp ce partea carosabila (drumurile) vor avea o suprafata de 82.800 mp. De noile servicii vor beneficia circa 5.000 de locuitori, investitia necesara finalizarii proiectului fiind de 76 milioane de euro. Faza a II-a de la unitatea din Glina include un numar de 6 contracte de lucrari si 3 contracte de servicii, investitia ridicandu-se la aproape 350 milioane de euro. Prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti (HCGMB) nr. 62/13.04.2011, a fost aprobata finantarea proiectului denumit «Statia de Epurare a Municipiului Bucuresti Glina (faza a II-a)», ce se va derula impreuna cu lucrarile de reabilitare a colectoarelor de apa uzata si cu dezvoltarea casetei de apa uzata – Dambovita, in procent de 25% din bugetul local, cealalta parte fiind asigurata din fonduri ce vor fi atrase prin POS - Mediu si de la bugetul de stat. In ceea ce priveste extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare pe un numar de 29 de strazi din cartierul Petricani - sectorul 2, lucrarile se vor executa incepand cu primavara acestui an. Pentru zona respectiva au fost analizate mai multe modalitati de rezolvare a asigurarii utilitatilor publice, arealul fiind depresionar si cu intinse suprafete de teren retrocedate. La finele anului 2011, au fost demarate procedurile de licitatie pentru atribuirea lucrarilor de executie constand in devierea a doua artere de apa cu diametru nominal (Dn) 1000 de pe strada Paroseni pe sos. Petricani, lucrare ce va permite ulterior executia retelelor de alimentare cu apa si canalizare. O alta prioritate consta in modernizarea altor 20 de strazi neechipate cu sisteme publice de alimentare cu apa si canalizare si care constituie cazuri izolate in zonele lor, in toate sectoarele Bucurestiului. La cartierul de locuinte ANL Henri Coanda se are in vedere asigurarea dotarii cu sisteme de alimentare cu apa, canalizare, iluminat si drumuri publice pentru o suprafata de 109,34 hectare, in timp ce linia a doua de la SEAU Glina are un termen de executie de 5 ani si o valoare estimata a lucrarilor de 350 milioane de euro, existand o parte cofinantata din fonduri de coeziune, de catre Comisia Europeana. Obiectivul principal al acestor lucrari este acela de a contribui la cresterea calitatii serviciilor de canalizare si epurare a apelor uzate pentru locuitorii Municipiului Bucuresti. Tinand cont de situatia prezentata, consideram ca, la finalul anului 2016, va fi asigurata dotarea cu utilitati publice (apa, canalizare) a tuturor utilizatorilor din Capitala. Aceasta situatie va fi posibila numai in cazul continuarii tuturor investitiilor propuse, situatie ce trebuie corelata cu orientarea corecta a investitiilor urmatoare”, a adaugat Sorin Oprescu.
Municipalitatea va realiza drumul expres intre autostrada A1 si Splaiul Independentei
Cu prilejul conferintei, edilii Capitalei au anuntat si faptul ca Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a castigat in instanta litigiile promovate de Sema Parc SA, in temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, avand ca obiect suspendarea si anularea autorizatiei de construire privind realizarea drumului expres intre Autostrada A1 si Splaiul Independentei-Pod Ciurel (nr. 209/21.06.2010). „Mentionam ca, in ceea ce priveste suspendarea acestui act administrativ, instanta de judecata s-a pronuntat in mod definitiv si irevocabil, in sensul respingerii acestei cereri si, pe cale de consecinta, a avizat continuarea proiectului demarat de PMB. In ceea ce priveste anularea autorizatiei de construire, sentinta nu este definitiva si irevocabila, aceasta urmand a fi supusa cailor de atac prevazute de lege”, au explicat oficialii PMB. In anul 2010, Primaria Municipiului Bucuresti a initiat un proiect de infrastructura care presupune implementarea unei solutii integrate de resistematizare a traficului rutier din Bucuresti si zonele limitrofe. Inca din prima etapa a proiectului s-a avut in vedere descongestionarea traficului de pe Bulevardul Iuliu Maniu, prin crearea unei cai alternative de intrare/iesire de pe Autostrada A1, prin constructia unei artere rutiere de legatura intre Splaiul Independentei si Autostrada A1. Conform autorizatiei de construire nr. 209/21.06.2010, aceste lucrari impun, printre altele, o solutie de trafic prevazuta pentru supratraversarea raului Dambovita, printr-un pod hobanat. Dupa cum se cunoaste, sistemul rutier existent, ce leaga Autostrada A1 de Splaiul Independentei, nu poate prelua traficul actual, fiind inregistrate numeroase probleme in acest sens. Municipalitatea a mai informat ca, in urma cu cativa ani, societatea contestatoare a inceput dezvoltarea unui proiect imobiliar in zona Splaiul Independentei - Semanatoarea, iar in contestatia depusa de aceasta, in anul 2010, se invedereaza faptul ca noua solutie de trafic propusa pentru supratraversarea raului Dambovita, in cadrul lucrarilor de infrastructura dezvoltate de PMB, are implicatii nedorite asupra respectivului proiect imobiliar, afectand gradul de functionalitate si profitabilitate a acestuia. Santierul de la Ciurel a intrat in conservare in luna iunie 2011, in acel moment fiind turnat radierul pilei de care vor fi ancorate elementele viitorului pod hobanat, in timp ce pilonul principal era turnat pana la nivelul puntii. Pila opusa (de la Regie) se afla in stadiul de piloti turnati, fiind amenajat si un drum de acces pentru un imobil rezidential din apropiere. Informatii suplimentare, la www.pmb.ro