Romania are la dispozitie 9,11 miliarde de euro din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), din care au fost cheltuiti in jur de un miliard de euro, dar cea mai mare parte a banilor care se afla in conturi se va cheltui in anii 2024 si 2025, a anuntat, joi, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Adrian Caciu, informeaza Agerpres.
"Toti banii din Romania ajuta la orice este bun pentru stabilitatea financiara. Toti banii, inclusiv banii privati. (...) Romania are la dispozitie 9,11 miliarde de euro, din ei au fost cheltuiti in jur de un miliard de euro. Cea mai mare parte a acestor bani pe care ii are deja in conturi se vor cheltui in 2024 si 2025. Am mai explicat: PNRR nu este un instrument de finantare, similar cu politica de coeziune in care primesti banii de la Comisia Europeana, dupa ce ai efectuat cheltuielile sau ai realizat obiectivele, tu ca tara, si primesti bani in avans. Romania a reconstruit PNRR-ul astfel incat in primele cereri de plata a primit bani pentru reforme, a primit bani pentru o serie de acte normative pe care le-a emis. Acei bani nu sunt folositi pentru emiterea acelor acte normative, ci in sensul de a finanta investitiile viitoare", a precizat Adrian Caciu, intr-un briefing de presa sustinut la Palatul Victoria, la finalul sedintei de Guvern.
El a subliniat ca acest mecanism de redresare si rezilienta are prevazuta partea de angajamente legale, primii doi ani fiind folositi la contractare, iar urmatorii ani ramasi sunt folositi pentru executie.
"De aceea exista inca aceasta diferenta, dar incepand cu 2024, unde eu estimez ca jumatate din acei bani, cel putin, vor fi cheltuiti. 2024 si 2025 vor fi anii in care se vor cheltui foarte multi bani din cei pe care ii avem deja. Valoarea contractelor este de 30 de miliarde de euro, dar a durat sa faci contracte, a durat sa faci licitatii pe anumite apeluri, sa deschizi apeluri si atunci de aceea exista acest GAP, diferenta, intre ceea ce ai primit si ceea ce ai cheltuit", a explicat oficialul MIPE.
Intrebat cum sta Romania in momentul de fata cu indeplinirea jaloanelor, pe investitii si reforme, Caciu a raspuns: "In acest moment suntem la zi, in sensul in care noi vom depune cererea de plata numarul trei".
"Pe de alta parte, mai fac o remarca, revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta inseamna o restructurare a cererilor de plata ramase, in sensul in care ai primit o noua finantare pe REPowerEU si automat acea noua finantare se va regasi in cererile de plata ramase. Cu revizuirea planului si depunea cererii de plata numarul trei ajungem la zi. Anumite elemente care inainte aveau Q2, de exemplu 2023, acum vor avea Q4 2023 pentru ca este, inca o data, o revizuire a intregului plan si a progresului de plata", a transmis ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene.
In opinia sa, pe cererea de plata numarul trei mai sunt, in prezent, in clarificare cu Comisia Europeana doar trei tinte, "nu mai avem jaloane".
"Am avut aceasta cerere, daca nu ma insel, cu 79 de jaloane si tinte si mai sunt doar trei tinte in clarificare cu Comisia Europeana, pe care vrem sa le clarificam pana la momentul depunerii cererii de plata numarul trei, care va fi imediat dupa ce avem aprobarea prin ECOFIN a noului Plan National de Redresare si Rezilienta al Romaniei", a subliniat Caciu.
Cele trei tinte care trebuie clarificate Comisia Europeana vizeaza Ministerul Finantelor si Ministerul Energiei. Planul de redresare si rezilienta al Romaniei va fi finantat cu peste 29 miliarde de euro, in granturi si imprumuturi.
Finantare suplimentara de 1,4 miliarde euro
Negocierile cu Comisia Europeana pe revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) s-au incheiat, fiind inclusa o finantare suplimentara de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, care va fi parte integranta din PNRR, a declarat, joi, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Adrian Caciu.
"Negocierile pe revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta s-au incheiat. La acel moment, noul Plan National de Redresare si Rezilienta al Romaniei se afla intre serviciile Comisiei Europene. De ce spun noul plan? Pentru ca acest plan revizuit include o finantare suplimentara de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, care va fi parte integranta din Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei. Estimam ca aceasta dezbatere inter-service in cadrul Comisiei sa se incheie undeva in jurul datei de 21-22 noiembrie si aprobarea in ECOFIN (Formatiunea Afaceri Economice si Financiare, n.r.) sa aiba loc la inceputul lunii decembrie", a mentionat Adrian Caciu, la finalul sedintei de Guvern.
El a explicat ca Planurile Nationale de Redresare si Rezilienta se aproba de catre Consiliul de ministri de finante.
"Pe 8 sau 9 decembrie va fi acest ECOFIN. In noul Plan National de Redresare si Rezilienta al Romaniei nu se va mai regasi acel procent cu privire la sistemul public de pensii, de 9,4% din PIB", a adaugat ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene.
Intrebat daca Executivul comunitar a cerut precizari legate de noua lege a pensiilor in conditiile in care a anuntat in prognoza de toamna ca nu a luat in calcul noua lege a pensiilor in deficitul estimat de 6,3%, ministrul a subliniat ca forma legii pe care Guvernul a aprobat-o a fost discutata cu Comisia Europeana, iar la masa negocierilor a fost si Banca Mondiala.
"Sunt doua chestiuni diferite. Noi am avut permanent dialog cu Comisia Europeana. De altfel, am avut si un agreement cu Comisia Europeana ca legea pensiilor sa fie aprobata de catre Parlamentul Romaniei inainte de depunerea cererii de plata numarul trei, pentru a se vedea anvelopa totala a legii pensiilor de serviciu si a legii pensiilor, ca sa se poata face o evaluare pozitiva din partea Comisiei asupra consolidarii fiscal-bugetare. Pe de alta parte, a fost aprobata de catre Comisie, in sensul agreementului de negociere, iar forma pe care o vedeti in Parlament, pe care Guvernul a aprobat-o, este o forma discutata cu Comisia Europeana, iar la masa negocierilor a fost si Banca Mondiala", a precizat Caciu.
El a adaugat ca in prognoza Comisiei Europene sunt luate in calcul doar actele normative in vigoare, care produc efecte. "De aceea a facut (Comisia Europeana n.r.) acea rezerva, pentru ca daca ar fi avut si legea pensiilor ar fi facut analiza si pe aceasta lege. Trebuie sa aveti in vedere ca orice prognoza are in vedere efect de runda intai si efect de runda a doua, inclusiv legea pensiilor va produce venituri la bugetul de stat prin consum. Nu trebuie privita doar anvelopa bruta ci trebuie vazut impactul net", a explicat ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Adrian Caciu.