Prin intermediul unor proiecte de HG, supuse dezbaterii publice, Guvernul Romaniei (care, in premiera in ultimii 26 de ani, nu a fost mandatat de Senat sa emita ordonante in perioada vacantei parlamentare, fiind astfel, in functie de decizia luata in Camera Deputatilor, abilitat sa administreze numai problemele curente ale tarii), urmareste sa modifice legislatia specifica autorizarii lucrarilor de constructii, precum si regulamentul de receptie a constructiilor. Prima propunere de act normativ urmareste, in principiu, o simplificare a emiterii autorizatiilor de construire, in sensul in care, dupa maximum trei ani de la data intrarii in vigoare a hotararii de guvern, „toate autoritatile administratiei publice au obligatia sa permita primirea tuturor documentatiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, autorizatiilor de construire in format electronic, online, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic e-guvernare.ro”. Mai precis, este vorba despre informatizarea intregului sistem, ca metoda alternativa, documentatiile urmand a fi primite si transmise prin intermediul unui ghiseu unic, format la nivel judetean si municipal. Astfel, potrivit propunerii de HG, „in termen de 90 de zile de la publicarea ordonantei de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale de la nivelul municipiilor, vor organiza ghiseul unic, iar in cadrul structurilor de specialitate se va forma comisia de aviz unic, in vederea eliberarii, contra cost, a avizului unic. Potrivit normativului, avizul unic este documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru emiterea autorizatiei de construire/ desfiintare, intocmit in baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si a aprobarii documentatiilor tehnice depuse in vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate de catre autoritatile, institutiile sau societatile comerciale privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa, canal, electricitate, gaze, termoficare, salubritate, transport urban), avizele si acordurile specifice obtinute de la structurile din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala”.
Autorizatia - valabila 24 de luni
O alta modificare este cea potrivit careia „autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de 24 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. Inceperea lucrarilor se notifica de catre beneficiar la autoritatea administratiei publice emitente a autorizatiei si catre inspectoratul de stat in constructii, inclusiv prin transmiterea instiintarii in format electronic prin intermediul punctului de contact unic e-guvernare.ro. Valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic si graficul de lucrari aferent, incepand cu data notificarii inceperii lucrarilor In situatia nerespectarii obligatiei de notificare, durata de executie se calculeaza de la data de emiterii autorizatiei de construire”.
In alta ordine de idei, membrii Executivului urmaresc sa schimbe - tot prin hotarare de guvern - si regulamentul referitor la receptia constructiilor. „In scopul reglementarii stricte a procesului de receptie a constructiilor, precum si pentru sporirea responsabilitatii investitorilor, executantilor si altor persoane fizice si juridice implicate in procesul de receptie, prin noul proiect de act normativ sunt vizate modificari substantiale privind receptia constructiilor. Printre altele, se prevede ca investitorul/ proprietarul poate prelua o parte din constructie, pe stadii de executie distincte din punct de vedere fizic si functional, inainte de terminarea intregii lucrari prevazute in contract, in urma incheierii unui proces-verbal de constatare privind stadiul realizarii constructiei. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizarii constructiei serveste si la inscrierea dreptului de proprietate asupra constructiilor, pe stadii de executie, in cartea funciara. De asemenea, proiectul de act normativ specifica in mod concret cazurile in care reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii participa, in mod obligatoriu, ca membri in comisia de receptie si atributiile acestor specialisti in calitatea respectiva”, se arata in nota de fundamentare specifica proiectului legislativ. Pentru a descarca propunerile Guvernului, click aici si aici!
UPDATE: In premiera pentru ultimii 26 de ani, Camera Deputatilor, ca for decizional, a interzis Guvernului sa emita OUG in anumite domenii, in perioada vacantei parlamentare. Astfel, actualul Executiv are doar atributii partiale, ce permit, pe de-o parte, administrarea problemelor curente (intr-un mod asemanator unui Guvern demis), iar pe de alta parte, adoptarea unor acte normative de tip OUG doar pentru unele masuri economico-administrative acceptate de senatori si deputati. Astfel, in cursul zilei de 22 iunie 2016, Parlamentul, in integralitatea sa, a adoptat legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante pe timpul verii, insa pentru anumite domenii s-a interzis in totalitate emiterea de OUG. Deputatii au respins in totalitate capitole precum justitie, cultura si administrarea patrimoniului protocolului de stat. In schimb, comisia juridica a adoptat amendamentele prin care Guvernul va putea emite ordonante privind rectificarea bugetara pe anul 2016 sau completarea OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020. In consecinta, Guvernul va putea emite ordonante si pentru unele masuri de reorganizare a CNADNR, infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere, precum si unele masuri in domeniul transporturilor. La capitolul sanatate, Executivul va putea emite ordonante pentru acordarea de servicii medicale unor categorii de persoane. Proiectul initial, transmis de Guvern forului legislativ, prevedea ca principalele domenii de abilitare a Guvernului de a emite ordonante in vacanta parlamentara sunt: finante publice si economie, dezvoltare regionala si administratie publica, sanatate, afaceri interne, justitie, cultura, fonduri europene, agricultura si dezvoltare rurala, transporturi, comunicatii si societate informationala.