Demisia Cabinetului Victor Ponta nu a impiedicat semnarea unui memorandum de intelegere romano-chinez, privind construirea unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nuclearo-Electrice – CNE Cernavoda, cele doua parti (Nuclearelectrica si China General Nuclear Power Corporation - CGN) urmand sa constituie un joint-venture (companie de proiect) in care corporatia chineza va detine o participatie de cel putin 51%, dar care va prelua valoarea investitiei efectuate de Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (ce era vechea firma de proiect). Ceremonia semnarii a avut loc in prezenta ministrului interimar al Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri, Andrei Gerea si a ambasadorului Republicii Populare Chineze in Romania, E.S. Xu Feihong. Potrivit planului stabilit de partile semnatare, dupa semnarea memorandumului de intelegere, Nuclearelectrica si CGN vor intra in faza finala a procedurii de selectie - si anume negocierea si finalizarea acordului investitorilor si actului constitutiv, in vederea infiintarii noii companii de proiect pentru constructia si finalizarea Unitatilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda. De asemenea, valoarea totala a investitiei este valoarea cea mai mare dintre capitalul subscris la EnergoNuclear la data de 31 decembrie 2014, respectiv 146.152.998 de lei si valoarea de fuziune prin absorbtie a companiei. Aceasta reprezinta, insa, doar o faza preliminara, deoarece dupa finalizarea acordului investitorilor si a actului constitutiv a viitoarei entitati de tip joint-venture (JVCo), proiectul va fi notificat Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT).
„Semnarea acestui memorandum de intelegere de catre companiile implicate in dezvoltarea celui mai important proiect energetic de investitii din Romania reprezinta pasul concret in stabilirea coordonatelor majore ale dezvoltarii proiectului: acordul investitorilor, actul constitutiv al noii companii de proiect, structurarea finantarii si contractarea serviciilor de inginerie, constructie si procurare", a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica. La randul sau, ministrul interimar al Energiei a subliniat ca „investitiile in capacitati noi de generare, competitive, cu utilizare de tehnologii curate care sa acopere deficitul de capacitate estimat ca va aparea dupa anul 2015, cu tendinte clare de adancire dupa 2020-2025, reprezinta cea mai eficienta metoda de a ne valorifica resursele si de a-i permite Romaniei sa joace un rol activ in regiune in domeniul energetic”
Lucrarile efective pot incepe in 2017-2018
Proiectul Unitatilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda presupune constructia a inca doua reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavoda, fiecare cu o putere instalata de 700 MWh si o durata de exploatare de 30 de ani, cu posibilitatea extinderii acesteia cu inca 25 de ani. Potrivit planului, operarea si mentenanta proiectului vor fi efectuate de catre o companie specializata in asemenea activitati, care va fi capabila sa-si asume si sa fie responsabila pentru riscurile nucleare, in conformitate cu strategia stabilita initial. Astfel, partea romana recunoaste capacitatea tehnica si interesul CGN de a subcontracta portiuni din contractul de operare si mentenanta. In ceea ce priveste alte proiecte energetice de importanta vitala, discutate cu mai multe companii din China, ministrul interimar al Energiei a aratat ca valoarea totala a investitiei pentru acestea se ridica la 8,5 miliarde euro, din care 6,5 miliarde euro pentru cele doua reactoare nucleare de la Cernavoda, 1,1 miliarde euro pentru hidrocentrala de la Tarnita – Lapustesti (judetul Cluj) si aproape 0,9 miliarde euro destinate unei noi termocentrale la complexul din Rovinari. In cazul acestui proiect, Andrei Gerea este de parere ca se va implementa cel mai rapid, in timp ce initierea lucrarilor la reactoarele nucleare de tip CANDU ar fi posibila in intervalul 2017-2018. Investitia de la Cernavoda nu are insa nicio sansa fara sa fie luate unele masuri de sprijin din partea statului roman, prin diverse garantii, solicitate insistent de Nuclearelectrica si de CGN, iar impactul actualei situatii politico-sociale asupra acestui proiect ramane deocamdata necunoscut. De asemenea, pentru a deveni fezabil, proiectul trebuie sustinut atat de guvernantii din Romania, cat si de cei chinezi si chiar canadieni (detinatorii tehnologiei CANDU). In ceea ce priveste sprijinul guvernului chinez, ambasadorul Xu Feihong si-a manifestat increderea ca toate proiectele romano-chineze in domeniul energiei vor fi sustinute de cele doua state, indiferent de schimbarile politice de la nivel guvernamental. Informatii suplimentare, la www.energie.gov.ro