Conform noului sondaj Eurobarometru standard, Romania se afla in topul statelor membre, dupa Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria si Polonia, in ceea ce priveste procentul respondentilor multumiti de masurile luate de institutiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeana de 45%. In acelasi timp, situatia economica ramane principala preocupare a cetatenilor UE in contextul pandemiei.In noul sondaj Eurobarometru, desfasurat in iulie si august, preocuparea cu privire la situatia economica se reflecta in perceptia asupra situatiei actuale a economiei. 64 % dintre europeni considera ca situatia este „proasta”, iar 42 % dintre europeni sunt de parere ca economia tarii lor se va redresa in urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „in 2023 sau mai tarziu”.
45 % dintre europeni sunt „multumiti” si 44 % sunt „nemultumiti” in ceea ce priveste masurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirma ca au incredere in capacitatea UE de a lua deciziile corecte in viitor, iar 60 % raman optimisti cu privire la viitorul UE.
1. Increderea si imaginea UE
Increderea in Uniunea Europeana a ramas stabila fata de toamna anului 2019, la 43 %, in ciuda variatiilor perceptiei publice din timpul pandemiei. Increderea in guvernele si parlamentele nationale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale si, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).
In 15 state membre, majoritatea respondentilor afirma ca au incredere in UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate in Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) si Lituania (59 %). Cele mai scazute niveluri de incredere in UE sunt observate in Italia (28 %), Franta (30 %) si Grecia (32 %).
Proportia respondentilor care au o imagine pozitiva despre UE este aceeasi cu cea a respondentilor care au o imagine neutra (40 %). 19 % dintre respondenti au o imagine negativa despre UE (- 1 punct procentual).
In 13 state membre ale UE, majoritatea respondentilor au o imagine pozitiva despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate in Irlanda (71 %), Polonia si Portugalia (55 % in ambele tari). In alte 13 state membre, imaginea despre UE predominanta in randul respondentilor este una neutra, cele mai ridicate procente fiind observate in Malta (56 %), Spania, Letonia si Slovenia (48 % in fiecare dintre aceste trei tari).
2. Principalele preocupari la nivelul UE si la nivel national
Cetatenii considera situatia economica ca fiind cea mai presanta problema cu care se confrunta UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondentilor si-a exprimat preocuparea in acest sens, o crestere considerabila cu 16 puncte procentuale in comparatie cu toamna anului 2019, acest aspect trecand astfel de pe al treilea loc pe primul loc in topul preocuparilor. Situatia economica nu a mai fost un subiect de preocupare atat de presant din primavara anului 2014.
Europenii sunt, de asemenea, din ce in ce mai preocupati de situatia finantelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai inalt nivel din primavara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigratia (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urma fiind in prezent la cel mai scazut nivel din toamna anului 2014.
In plina pandemie de COVID-19, sanatatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului si a schimbarilor climatice a pierdut teren, inregistrand o scadere cu 8 puncte procentuale, ajungand la 20 %, aceasta fiind urmata de somaj (17 %, + 5 puncte procentuale).
In mod similar, situatia economica (33 %, + 17 puncte procentuale) a depasit sanatatea, ajungand de pe locul al saptelea pe primul loc in topul celor mai importante probleme la nivel national. Desi ocupa a doua pozitie, sanatatea a fost mentionata mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingand astfel cel mai inalt nivel din ultimii sase ani
Somajul este, de asemenea, un subiect a carui importanta a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de cresterea preturilor/inflatie/costul vietii (18 %, - 2 puncte procentuale), mediu si schimbarile climatice (14 %, - 6 puncte procentuale) si datoria publica (12 %, + 4 puncte procentuale). Mentiunile privind imigratia (11 %, - 5 puncte procentuale) se situeaza la cel mai scazut nivel din ultimii sase ani.
3. Situatia economica actuala
Comparativ cu toamna anului 2019, proportia europenilor care considera ca situatia actuala a economiei lor nationale este „buna” (34 %, -13 puncte procentuale) a scazut considerabil, in timp ce proportia respondentilor care considera ca aceasta situatie este „proasta” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).
La nivel national, respondentii care afirma ca situatia economica nationala este buna sunt majoritari in 10 tari (fata de 15 in toamna anului 2019). Proportia acestora variaza de la 83 % in Luxemburg la 9 % in Grecia.
4. Pandemia de COVID-19 si opinia publica in UE
Europenii sunt divizati in ceea ce priveste masurile luate de institutiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „multumiti” fata de 44 % „nemultumiti”). Cu toate acestea, majoritatea respondentilor din 19 state membre sunt multumiti de masurile luate de institutiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. In acest sens, cele mai ridicate procente se inregistreaza in Irlanda (71 %), Ungaria, Romania si Polonia (60 % in fiecare dintre aceste trei tari). In sapte tari, majoritatea respondentilor sunt „nemultumiti”, in special in Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) si Spania (52 %). In Austria, proportia celor „multumiti” este egala cu cea a respondentilor „nemultumiti” (47 % in ambele cazuri).
Cu toate acestea, mai mult de sase europeni din zece au incredere in capacitatea UE de a lua deciziile corecte in viitor (62 %). Prioritatile cel mai frecvent mentionate in ceea ce priveste raspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt urmatoarele: stabilirea unei strategii pentru a face fata unei crize similare in viitor si dezvoltarea mijloacelor financiare pentru gasirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste prioritati). 30 % dintre respondenti considera ca dezvoltarea unei politici europene in domeniul sanatatii ar trebui sa fie o prioritate.
Experientele personale ale europenilor cu privire la masurile de izolare au fost foarte diverse. In ansamblu, aproape trei europeni din zece afirma ca le-a fost destul de usor sa le respecte (31 %), in timp ce un sfert declara ca le-a fost destul de greu sa le respecte (25 %). In sfarsit, 30 % afirma ca le-a fost usor si greu in acelasi timp.
5. Domenii politice cheie
Intrebati despre obiectivele Pactului verde european, cetatenii europeni considera in continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” si „lupta impotriva deseurilor de plastic si problema produselor din plastic de unica folosinta” ca fiind principalele prioritati. Mai mult de o treime dintre respondenti considera ca prioritatea principala ar trebui sa fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Putin peste trei din zece respondenti sunt de parere ca reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui sa reprezinte prioritatea absoluta.
Sprijinul pentru uniunea economica si monetara si pentru moneda euro ramane puternic, 75 % dintre respondentii din zona euro fiind in favoarea monedei unice a UE. In UE-27 in ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).
6. Cetatenia UE si democratia europeana
Majoritatea cetatenilor din 26 de state membre ale UE (cu exceptia Italiei) si 70 % dintre cetatenii intregii Uniuni afirma ca se simt cetateni ai UE. La nivel national, cele mai mari punctaje se inregistreaza in Irlanda si Luxemburg (89 % in ambele tari), Polonia (83 %), Slovacia si Germania (82 % in ambele tari), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia si Danemarca (80 % in fiecare dintre aceste tari).
Majoritatea europenilor (53 %) afirma ca sunt multumiti de modul in care functioneaza democratia in UE. Procentul respondentilor „nemultumiti” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungand la 43 %.
7. Optimism in legatura cu viitorul UE
In sfarsit, in aceasta perioada dificila, 60 % dintre europeni declara ca sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observa in Irlanda (81 %), Lituania si Polonia (75 % in ambele cazuri) si Croatia (74 %). Cele mai scazute niveluri de optimism se observa in Grecia (44 %) si Italia (49 %), unde pesimismul depaseste optimismul, si in Franta, unde opiniile sunt impartite in mod egal (49 % fata de 49 %).
