Pe 5 februarie, Comisia Europeana a anuntat deschiderea unei investigatii aprofundate a ajutorului de stat pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia (CEO). Nu e o veste buna, desi autoritatile responsabile (Ministerul Energiei, Consiliul Concurentei) si compania au incercat sa micsoreze importanta investigatiei europene, clasificand-o drept o etapa normala a procesului de analiza. In realitate, autoritatile adopta fata impasibila a unui jucator de poker care e fortat sa renunte la o carte pentru a ramane in joc. Asa cum a anuntat recent vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe aceasta carte la care se renunta scrie CARBUNE.Lansarea unei analize amanuntite a unui ajutor de stat semnaleaza faptul ca exista dubii serioase din partea Comisiei asupra compatibilitatii dintre ajutorul de stat si piata interna. Pentru ca ajutorul de stat sa fie aprobat, autoritatile romane trebuie sa aduca modificari substantiale planului depus initial (ipoteza cea mai plauzibila) sau, alternativ, si putin probabil, sa aduca contraargumente solide pentru a raspunde obiectiilor Comisiei Europene. In caz contrar, Comisia va interzice implementarea planului de restructurare propus de CEO, calificandu-l drept ajutor de stat incompatibil. Consecintele pentru CEO pot fi dezastruoase, din pacate cu repercusiuni pentru intregul judet Gorj. Aproximativ 36.000 de oameni si familiile lor au un loc de munca legat, direct sau indirect, de activitatea companiei.
Declaratiile linistitoare facute de oficialii romani nu sunt tocmai exacte: marea majoritate a cazurilor de ajutor de stat sunt, de fapt, inchise fara obiectii in doua luni. Totusi, pentru cazurile ce prezinta o complexitate mare, investigatia aprofundata este procedura abordata. Comisia Europeana va publica, cel mai probabil in urmatoarele saptamani, decizia si motivatia de incepere a investigatiei, urmand apoi perioada de 30 de zile in care toate partile interesate pot depune comentarii.
Pana la decizia finala a Comisiei Europene, guvernul roman nu va avea dreptul sa acorde ajutorul de care CEO are nevoie. Daca o va face, CEO va fi obligata printr-o decizie legala sa restituie ajutorul. Comisia Europeana nu are un termen formal pentru finalizarea unei investigatii aprofundate, iar durata ei depinde de o multitudine de factori, precum complexitatea cazului, calitatea informatiilor primite si nivelul de cooperare cu statul membru implicat.
Prin urmare, cu toate presiunile venite din partea Romaniei, e destul de probabil ca investigatia Comisiei Europene sa nu fie finalizata in luna aprilie, critica pentru CEO, care trebuie sa isi achizitioneze certificatele de emisii si risca penalitati uriase.
„Dupa cum am semnalat, planul pregatit de CEO si sustinut de Ministerul Energiei nu este bun. Componenta de decarbonare este ridicola - emisiile cresc - si nu se respecta regulile de finantare europene. Daca planul nu este radical schimbat, CEO este condamnata. Ministerul Energiei are o singura sansa pentru a indrepta raul facut, altfel CEO o va lua pe urmele Complexului Energetic Hunedoara. Acest lucru trebuie evitat.” a declarat Vlad Catuna, campaigner la Greenpeace Romania
Ce risca CEO daca nu primeste o decizie favorabila la timp?
Pana la sfarsitul lunii aprilie, CEO trebuie sa achizitioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de sera corespunzatoare anului 2020. Daca nu va obtine acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tona de CO2 pentru nerespectarea obligatiei de achizitie a certificatelor.
Conform informatiilor puse la dispozitie de CEO in planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizeaza peste 7 Mt CO2. La cotatia actuala a certificatelor, suma pe care compania trebuie sa o plateasca va depasi 266 de milioane de euro.
In cazul in care CEO nu va reusi sa cumpere certificatele de emisii pana la finalul lunii aprilie, suma totala de plata, incluzand penalitatile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplatite se vor reporta in anul urmator.
Cum s-ar fi putut evita aceasta situatie?
Decizia de a elimina carbunele din mixul energetic este esentiala. Planul de restructurare al CEO nu are sanse sa fie aprobat in actuala forma, solutia fiind renuntarea la productia pe carbune dupa anul 2025. Altfel, compania va fi impovarata in fiecare an de plata certificatelor de emisii, mai ales in conditiile in care, conform unei analize Greenpeace, emisiile de CO2 vor creste in 2030 fata de 2020 cu 28% in urma aplicarii asa-ziselor masuri de decarbonare. Cheltuielile totale generate de emisiile companiei pot depasi 3,68 miliarde de euro in urmatorii 10 ani, fara sa fie luate in calcul posibilele penalitati. CEO nu are aceste fonduri si nu le va mai putea accesa sub forma de ajutoare de stat.
„Guvernul trebuie sa se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj si pe solutii. Cate semnale mai trebuie sa primeasca ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, si din partea cui, pentru a intelege ca e nevoie de un plan clar pentru eliminarea carbunelui si inlocuirea acestuia cu noi capacitati de energie regenerabila, ca este nevoie de un plan care sa ofere protectie sociala si alternative economice oamenilor care isi vor pierde locurile de munca?
Nu ne vom putea baza pe bani europeni pentru zonele miniere atat timp cat folosim carbune, iar ajutoare de stat nu mai pot fi acordate la nesfarsit din buzunarele romanilor. Gorjul merita o sansa pentru a se dezvolta post-carbune, se lupta pentru ea, insa balbaielile si amanarile ministrului Popescu pot duce la un nou colaps economic si social similar cu cel din Valea Jiului. Asteptam ca Ministerul Energiei impreuna cu CEO sa propuna un plan de restructurare care sa reduca consistent emisiile, sa asigure viabilitatea economica a companiei, sa investeasca masiv in energie regenerabila si care sa creeze locuri de munca pentru comunitatile din Gorj. Sa vina cu un plan care sa sustina tranzitia energetica din Gorj nu sa o impiedice.” spune Vlad Catuna, campaigner la Greenpeace Romania.
