CE: Nou pachet de masuri in sprijinul unei redresari verzi si durabile in context incert

Pachetul de primavara din cadrul semestrului 2022 european pregatit de Comisia Europeana le ofera statelor membre sprijin si orientari la doi ani de la primul impact al pandemiei de COVID-19 si in contextul invaziei actuale a Ucrainei de catre Rusia.

Potrivit previziunilor economice din primavara anului 2022, economia UE va continua sa creasca in 2022 si in 2023. Cu toate acestea, desi economia UE da in continuare dovada de rezilienta, razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei a creat un nou context, exacerband dificultatile preexistente care franau cresterea si care, asa cum ne-am fi asteptat inainte, ar fi urmat sa se atenueze. Acest context creeaza, totodata, provocari suplimentare pentru economiile UE in ceea ce priveste securitatea aprovizionarii cu energie si dependenta de combustibilii fosili din Rusia.

 

Argumentele in favoarea reducerii dependentei noastre de combustibilii fosili din Rusia nu au fost niciodata mai clare. Prin REPowerEU ne propunem sa reducem rapid dependenta noastra de combustibilii fosili din Rusia, accelerand tranzitia catre o energie curata si unindu-ne fortele pentru a crea un sistem energetic mai rezilient si o veritabila uniune energetica.

Semestrul european si Mecanismul de redresare si rezilienta (MRR) – care se afla in centrul NextGenerationEU – reprezinta cadre solide care permit coordonarea eficace a politicilor si abordarea provocarilor actuale. Mecanismul de redresare si rezilienta va continua sa impulsioneze programele de reforma si de investitii ale statelor membre pentru anii urmatori. Acesta este principalul instrument de accelerare a dublei tranzitii – verzi si digitale – si de consolidare a rezilientei statelor membre, inclusiv prin punerea in aplicare a unor masuri nationale si transfrontaliere conforme REPowerEU.

Recomandarile specifice fiecarei tari adoptate in cadrul semestrului european le ofera statelor membre orientari care sa le ajute sa raspunda adecvat atat noilor provocari, cat si celor persistente, si sa indeplineasca principalele obiective strategice comune. Anul acesta sunt prezentate inclusiv recomandari pentru reducerea dependentei de combustibilii fosili prin reforme si investitii, in conformitate cu prioritatile REPowerEU si cu Pactul verde european.

 

Activarea, in martie 2020, a clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate si de crestere le-a permis statelor membre sa reactioneze rapid si sa adopte masuri de urgenta pentru a atenua impactul economic si social al pandemiei. Actiunile coordonate in materie de politici au atenuat socul economic si au deschis calea catre o redresare solida in 2021.

Politicile de atenuare a impactului cresterii preturilor la energie si de sprijinire a persoanelor care fug de agresiunea militara a Rusiei impotriva Ucrainei vor contribui la o orientare bugetara expansionista in 2022 pentru intreaga UE.

Date fiind natura specifica a socului macroeconomic generat de invadarea Ucrainei de catre Rusia si implicatiile sale pe termen lung pentru nevoile UE in materie de securitate energetica, politica bugetara in 2023 trebuie sa fie conceputa cu mare atentie. Politica bugetara ar trebui sa sporeasca investitiile publice pentru tranzitia verde si digitala si pentru securitatea energetica. Punerea in aplicare integrala si la timp a planurilor de redresare si rezilienta este esentiala pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de investitii. Politica bugetara ar trebui sa fie prudenta in 2023, controland cresterea cheltuielilor primare curente finantate la nivel national si, in acelasi timp, permitand stabilizatorilor automati sa functioneze si prevazand masuri temporare si specifice pentru a atenua impactul crizei energetice si pentru a oferi asistenta umanitara persoanelor care fug din calea invaziei Ucrainei de catre Rusia. In plus, planurile bugetare ale statelor membre pentru anul viitor ar trebui sa se bazeze pe traiectorii de ajustare prudente pe termen mediu, reflectand provocarile legate de sustenabilitatea finantelor publice, asociate cu o pondere ridicata a datorie in PIB, care a crescut si mai mult din cauza pandemiei. In cele din urma, politica bugetara ar trebui sa fie pregatita sa ajusteze cheltuielile curente in functie de evolutia situatiei.

Comisia considera ca sunt indeplinite conditiile pentru mentinerea clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate si de crestere in 2023 si pentru dezactivarea acesteia incepand cu 2024. Incertitudinea sporita si riscurile mari de evolutie negativa a perspectivelor economice in contextul razboiului din Ucraina, cresterile fara precedent ale preturilor la energie si perturbarile care continua sa afecteze lanturile de aprovizionare justifica prelungirea clauzei derogatorii generale pe tot parcursul anului 2023. Activarea in continuare a clauzei derogatorii generale in 2023 va oferi posibilitatea ca politica bugetara nationala sa reactioneze prompt atunci cand este necesar, asigurand, in acelasi timp, o tranzitie lina de la sprijinul economic general din perioada pandemiei catre concentrarea din ce in ce mai mult pe masuri temporare si specifice si pe prudenta bugetara necesara pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu.

Comisia va prezenta orientari cu privire la posibilele modificari ale cadrului de guvernanta economica dupa vacanta de vara si in timp util pentru 2023.

Raportul in temeiul articolului 126 alineatul (3) referitor la respectarea criteriilor privind deficitul si datoria prevazute in tratat

Comisia a adoptat un raport in temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) pentru 18 state membre (Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Estonia, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia si Finlanda). Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de catre statele membre a criteriilor privind deficitul si datoria prevazute in tratat. In raport se evalueaza, pentru toate aceste state membre, cu exceptia Finlandei, respectarea criteriului deficitului. In cazul Lituaniei, Estoniei si Poloniei, raportul a fost elaborat ca urmare a unui deficit planificat in 2022 care depasea valoarea de referinta de 3 % din PIB prevazuta in tratat, in timp ce celelalte state membre au inregistrat in 2021 un deficit public de peste 3 % din PIB.

Pandemia continua sa aiba un impact macroeconomic si bugetar extraordinar care, impreuna cu situatia geopolitica actuala, creeaza un nivel exceptional de incertitudine, inclusiv in ceea ce priveste elaborarea unei traiectorii detaliate pentru politica bugetara. Prin urmare, Comisia nu propune deschiderea unor noi proceduri de deficit excesiv.

Comisia va reevalua situatia bugetara a statelor membre in toamna anului 2022. In primavara anului 2023, Comisia va evalua relevanta propunerii de a deschide proceduri de deficit excesiv pe baza datelor privind rezultatele din 2022, tinand seama in special de respectarea recomandarilor bugetare specifice fiecarei tari.

 

Potrivit evaluarii Comisie, se inregistreaza dezechilibre macroeconomice in cele 12 state membre selectate pentru bilanturi aprofundate in Raportul privind mecanismul de alerta 2022.

Irlanda si Croatia nu se mai confrunta cu dezechilibre. Atat in Irlanda, cat si in Croatia, ponderea datoriei a scazut semnificativ de-a lungul anilor si se inscrie in continuare pe o traiectorie descendenta puternica.

Sapte state membre (Germania, Spania, Franta, Tarile de Jos, Portugalia, Romania si Suedia) continua sa se confrunte cu dezechilibre. Trei state membre (Grecia, Italia si Cipru) continua sa se confrunte cu dezechilibre excesive.

In general, vulnerabilitatile sunt in scadere si se situeaza sub nivelurile anterioare pandemiei in diferite state membre, ceea ce justifica o revizuire a clasificarii dezechilibrelor in doua cazuri in care s-au inregistrat, de asemenea, progrese semnificative in materie de politici.

 

La 19 mai, Comisia a adoptat avize cu privire la proiectele de planuri bugetare pentru 2022 ale Germaniei si Portugaliei.

In aprilie, Germania a prezentat un proiect de plan bugetar actualizat pentru 2022, dupa ce un nou guvern si-a inceput mandatul in decembrie 2021. La randul sau, Portugalia a prezentat, in aprilie, un nou proiect de plan bugetar pentru 2022. Comisia nu a evaluat proiectul de plan bugetar prezentat de Portugalia in toamna anului 2021, deoarece bugetul de stat pentru 2022 a fost respins in parlamentul Portugaliei.

Se preconizeaza ca orientarea bugetara a Germaniei in 2022 va fi favorabila. Germania intentioneaza sa sprijine in continuare redresarea prin utilizarea Mecanismului de redresare si rezilienta pentru a finanta investitii suplimentare. Germania intentioneaza, de asemenea, sa mentina investitiile finantate la nivel national.

Se preconizeaza ca orientarea bugetara a Portugaliei in 2022 va fi favorabila. Portugalia intentioneaza sa sprijine in continuare redresarea prin utilizarea Mecanismului de redresare si rezilienta pentru a finanta investitii suplimentare. Portugalia intentioneaza, de asemenea, sa mentina investitiile finantate la nivel national. Se preconizeaza ca Portugalia va limita, in general, cresterea cheltuielilor curente finantate la nivel national in 2022.

 

Concluzia celui cel de al paisprezecelea raport privind supravegherea mai stricta pentru Grecia este ca aceasta tara a luat masurile necesare pentru a-si indeplini angajamentele convenite, in ciuda contextului dificil generat de implicatiile economice ale noilor valuri ale pandemiei si ale invaziei Ucrainei de catre Rusia. Pe baza acestui raport, Eurogrupul ar putea sa decida cu privire la activarea urmatorului set de masuri referitoare la datorie conditionate de politici.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind supravegherea ulterioara aplicarii programului pentru Irlanda, Spania, Cipru si Portugalia. Potrivit concluziilor acestor rapoarte, capacitatile de rambursare ale fiecarui stat membru vizat raman solide.

 

Comisia propune, de asemenea, orientari - sub forma unei decizii a Consiliului – in ceea ce priveste politicile de ocupare a fortei de munca ale statelor membre in 2022. In fiecare an, aceste orientari stabilesc prioritati comune pentru politicile nationale sociale si de ocupare a fortei de munca, pentru a le face mai echitabile si mai favorabile incluziunii. Statele membre vor fi invitate acum sa le aprobe.

Reformele si investitiile continue ale statelor membre vor fi esentiale pentru a sprijini crearea de locuri de munca de inalta calitate, dezvoltarea competentelor si tranzitia lina pe piata fortei de munca, precum si pentru a aborda deficitul de forta de munca si neconcordanta de competente care persista in UE. Orientarile ofera indrumari cu privire la modalitatile de continuare a modernizarii institutiilor de pe piata fortei de munca, a educatiei si a formarii, precum si a sistemelor de protectie sociala si de sanatate, astfel incat acestea sa devina mai echitabile si mai favorabile incluziunii.

In acest an, Comisia propune actualizarea orientarilor privind politicile de ocupare a fortei de munca ale statelor membre, punand accentul puternic pe mediul post-COVID-19, pe asigurarea unei tranzitii verzi si digitale echitabile din punct de vedere social, precum si pe reflectarea initiativelor politice recente, inclusiv a celor lansate ca raspuns la invadarea Ucrainei de catre Rusia, cum ar fi masurile menite sa faciliteze accesul la piata fortei de munca al persoanelor care fug din calea razboiului din Ucraina.

 

Comisia isi mentine angajamentul de a integra obiectivele de dezvoltare durabila (ODD) ale Organizatiei Natiunilor Unite in semestrul european. Ciclul din 2022 al semestrului european ofera rapoarte actualizate si coerente cu privire la progresele inregistrate in directia realizarii ODD in toate statele membre. In mod specific, rapoartele de tara prezinta succint progresele inregistrate de fiecare stat membru in ceea ce priveste punerea in aplicare a ODD si includ o anexa detaliata, bazata pe monitorizarea efectuata de Eurostat.

Rapoartele de tara fac trimitere, de asemenea, la planurile de redresare si rezilienta ale celor 24 de state membre care au fost adoptate de Consiliu. Sprijinul acordat in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta sta la baza unui numar semnificativ de reforme si investitii care se preconizeaza ca vor ajuta statele membre sa realizeze progrese suplimentare in directia indeplinirii ODD.

In paralel cu pachetul de primavara, Eurostat a publicat astazi si „Raportul de monitorizare privind progresele inregistrate in directia indeplinirii ODD in contextul UE”. In ultimii cinci ani pentru care sunt disponibile date, UE a inregistrat progrese in directia indeplinirii majoritatii ODD. Cele mai multe progrese au fost realizate in directia promovarii pacii si a securitatii personale pe teritoriul UE si a imbunatatirii accesului la justitie si a increderii in institutii (ODD 16), urmate de obiectivul de reducere a saraciei si a excluziunii sociale (ODD 1) si de obiectivul privind economia si piata fortei de munca (ODD 8). In general, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru indeplinirea obiectivelor, in special in domeniul mediului, cum ar obiectivele care vizeaza apa curata si salubritatea (ODD 6) si viata terestra (ODD 15).

 

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Invadarea Ucrainei de catre Rusia a generat, fara indoiala, o situatie de incertitudine economica extraordinara pentru Europa. Aceasta a dus la cresterea semnificativa a preturilor la energie, materii prime, produse de baza si alimente si afecteaza deopotriva consumatorii si intreprinderile. Prin acest pachet de primavara al semestrului european, dorim sa sprijinim redresarea economica a Europei in urma pandemiei si, in acelasi timp, sa eliminam treptat dependenta noastra strategica de energia din Rusia inainte de 2030.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Inca din primele saptamani ale pandemiei, de acum doi ani, UE si guvernele nationale au oferit sprijin puternic si coerent in materie de politici pentru economiile europene, contribuind la sustinerea unei redresari rapide. Astazi, investitiile si reformele sunt prioritatile noastre comune. Acest lucru se reflecta in recomandarile prezentate astazi, care se concentreaza in mod clar pe punerea in aplicare a planurilor nationale de redresare si rezilienta si pe tranzitia energetica. In ceea ce priveste politicile bugetare, ar trebui sa se continue tranzitia de la sprijinul universal acordat in timpul pandemiei la masuri mai specifice. Pe masura ce traversam noua perioada de turbulente cauzate de invadarea Ucrainei de catre Rusia, guvernele trebuie sa se asigure ca dispun de flexibilitatea necesara pentru a-si adapta politicile la evolutii imprevizibile. Prin prelungirea in 2023 a clauzei derogatorii generale, recunoastem gradul ridicat de incertitudine si riscurile importante de evolutie negativa, in situatia in care starea economiei europene nu s-a normalizat.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de munca si drepturi sociale, a declarat: „Orientarile Comisiei privind ocuparea fortei de munca reprezinta un aspect vital al stabilirii prioritatilor de catre statele membre si al coordonarii politicilor in domeniul ocuparii fortei de munca si al politicilor sociale. In urma pandemiei, este esential ca Uniunea si statele sale membre sa se asigure ca tranzitia verde si cea digitala sunt juste din punct de vedere social. Orientarile Comisiei din 2022 deschid calea catre crearea de locuri de munca mai numeroase si de calitate mai buna si catre promovarea echitatii sociale, ceea ce include sprijinirea integrarii pe pietele fortei de munca a persoanelor care fug din calea razboiului din Ucraina.”

 

Comisia invita Eurogrupul si Consiliul sa discute pachetul si sa aprobe orientarile prezentate astazi. Comisia asteapta cu interes sa poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la continutul acestui pachet si la fiecare etapa ulterioara a ciclului semestrului european.