Conferinta anuala "Wood from Finland” a reunit la Helsinki, in zilele de 14 si 15 februarie, peste 450 de experti in exploatarea si prelucrarea lemnului din 35 de tari ale lumii. A fost un program plin, in care au fost abordate cele mai fierbinti subiecte ale momentului din sectorul forestier. Au fost prezentari care au avut ca teme: piata coniferelor, stocarea carbonului in cladirile din lemn, piata globala a lemnului, schimbarile climatice, EUDR, piata financiara globala, Green Deal-ul european, au transmis reprezentantii ASFOR.
Miza evenimentului a fost, dincolo de prezentarea realitatii, cautarea de solutii. "Vorbim de solutii economice si tehnice, filtrate insa de noile repere de mediu si de nevoia unor schimbari profunde a unor scheme de functionare a industriei si de intelegere a valorii lemnului ca material versatil, usor de prelucrat, nepoluant si regenerabil. Sunt schimbari pe care industria globala a lemnului le face, dar pentru care este nevoie de politici publice adaptate realitatilor din fiecare tara si este nevoie, de asemenea, de cresterea gradului de cunoastere generala a avantajelor multiple pe care le aduce lemnul in viata oamenilor", au precizat oficialii ASFOR, prezenti la eveniment.
Prognoza pentru 2030 arata o crestere fata de productia din 2023, dar acel nivel de prognoza este mai scazut decat productia reala din 2022. Sunt mai multi factori-cheie care determina aceasta stagnare in Europa. "Vorbim despre o aprovizionare limitata cu busteni in Europa Centrala in urma daunelor produse de daunatori (gandacul de scoarta); restrictiile de recoltare legate de capacitatea padurilor de a absorbi carbonul; nivelurile mai scazute de recoltare din cauza cerintelor de biodiversitate; cresterea suprafetei forestiere protejate", au precizat reprezentantii ASFOR.
Studiile arata ca omenirea va avea nevoie de peste 2 miliarde de locuinte noi pana in anul 2100. Constructia acestora trebuie sa decupleze materialele de constructie sustenabile de cele nesustenabile. Deocamdata, doar aproximativ 1% din materialele de constructii folosite in Europa au la baza lemnul. Materialul cel mai utilizat este betonul, acesta reprezentand 70% din componenta constructiilor europene.
Cresterea nevoilor de constructie reprezinta un risc serios pentru eforturile de atenuare a schimbarilor climatice. Schimbarea de paradigma in sectorul constructiilor inseamna schimbarea proportiilor dintre lemn si beton. Cladirile noi trebuie sa aiba amprenta minima de carbon si capacitatea maxima de stocare a carbonului. Astfel, sectorul constructiilor va avea un rol istoric si o responsabilitate uriasa in aceasta schimbare profunda din societate.
"Am vazut la Helsinki cum companiile din sector insista pe reducerea emisiilor de carbon in productie si pe reducerea cantitatii de deseuri. Au planuri concrete, au facut si fac studii si cercetari si colaboreaza cu decidentii pentru crearea unor politici publice adaptate acestei realitati.
Un alt lucru pe care l-am remarcat: insistenta pe educarea clientilor, nu doar a propriilor angajati. Companiile iau masuri substantiale in ceea ce priveste durabilitatea, dar isi informeaza clientii despre ce inseamna acest lucru. Sunt in contact permanent cu acestia si folosesc din plin platformele de comunicare digitale", au mai spus membrii ASFOR.
Marea familie a lemnului reunita la Helsinki a concluzionat ca numai prin unitate si cooperare vom putea depasi problemele.
"Vorbim despre tendinta descendenta a pietei, care se va mentine si in 2024, incetinirea economiei globale, mediul de reglementare rigid si birocratic din Uniunea Europeana si, nu in ultimul rand, situatia geopolitica tensionata (Ucraina, Gaza, SUA, Marea Rosie).
Lumea s-a schimbat definitiv, poate nu in sensul in care ne doream noi, si se pare ca nu exista cale de intoarcere. Prin urmare, trebuie sa ne adaptam si sa fim pregatiti sa folosim padurile si lemnul atat ca suport pentru schimbarea de paradigma economica, cat si pentru atingerea tintelor climatice ambitioase ale Uniunii Europene.
Se stie ca orice schimbare naste temeri si opozitie. Dar istoria ne arata ca toate schimbarile, indiferent de modul in care s-au produs, au dus la progres. Crizele economice s-au incheiat cu relansari si bunastare, razboaiele s-au incheiat cu pace, reconstructie si dezvoltare.
Astazi avem doua mari atuuri: capacitatea de a lucra cu carbonul, si trebuie sa transformam asta intr-un avantaj al sectorului forestier, si determinarea si puterea forestierului de a sta in ploaie, vant, zapada, soare in cele mai grele conditii atat timp cat este nevoie pentru a-si face cu responsabilitate meseria", au concluzionat reprezentantii ASFOR.