Atunci cand capacitatea sectorului public de a creea noi locuri de munca este limitata (investitiile publice raportate la PIB sunt la minimul ultimului deceniu, iar aparatul public este deja supradimensionat), atentia se intoarce asupra sectorului privat, care poate reprezenta o baza de relansare a activitatii economice numai prin investitii si cresterea gradului de ocupare in piata muncii. Generand o treime din numarul locurilor de munca si un sfert din valoarea adaugata din economia nationala, microintreprinderile ar trebui sa fie un motor important al dezvoltarii economice.Atunci cand capacitatea sectorului public de a creea noi locuri de munca este limitata (investitiile publice raportate la PIB sunt la minimul ultimului deceniu, iar aparatul public este deja supradimensionat), atentia se intoarce asupra sectorului privat, care poate reprezenta o baza de relansare a activitatii economice numai prin investitii si cresterea gradului de ocupare in piata muncii. Generand o treime din numarul locurilor de munca si un sfert din valoarea adaugata din economia nationala, microintreprinderile ar trebui sa fie un motor important al dezvoltarii economice.
Efectele pozitive generate in economie de microintreprinderi si companiile mici se pot concretiza in:
- imbunatatirea mediului concurential; prin dimensiunile lor reduse si prin numarul mare, IMM-urile accentueaza caracterul de atomicitate a pietei, diminuand astfel puterea intreprinderilor mari de a o influenta; astfel, capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenta slabeste in general pozitiile de monopol ale marilor intreprinderi, reducand posibilitatile acestora de a creste preturile si de a fi ineficiente in ceea ce priveste combinarea factorilor de productie;
- individualizarea puternica a produselor si serviciilor oferite de IMM-uri si de eficienta activitatii desfasurate ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurential al pietei;
- generarea celui mai mare numar de noi locuri de munca; IMM-urile creeaza un numar semnificativ mai mare de noi locuri de munca decit cele mari, cu un cost de capital mai scazut, actionand ca un amortizor al fluctuatiilor de pe piata muncii si constituind cea mai importanta alternativa pentru combaterea somajului;
- receptivitatea sporita la nevoile pietei datorita contactului nemijlocit cu aceasta; rezulta astfel o mai buna adaptare a ofertei lor la cerintele clientilor; de altfel, prin flexibilitatea lor specifica, capacitatea de inovare, viteza mare de reactie, IMM-urile tind sa devina singurele intreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic si complex.
Studiul de fata se concentreaza asupra analizei microintreprinderilor, segmentul IMM cel mai afectat de polarizarea mediului de afaceri, si ridica o serie de intrebari la care incearca sa ofere un raspuns:
1. Care este rolul microintreprinderilor in sustinerea cresterii economice pe termen lung?
2. Cum se prezinta principalii indicatori financiari pentru acest segment?
3. Care sunt provocarile cheie privind managementul riscului de credit pentru aceste companii?
Raspunsurile la aceste intrebari sunt cruciale, in conditiile in care 95% din firmele active in Romania sunt microintreprinderi, aceste companii jucand un rol important in sustinerea cresterii economice pe termen scurt si un factor de sustinere a dezvoltarii economiei pe termen mediu-lung!
Concluziile desprinse din aceasta analiza sunt impartite in 5 categorii:
1. Profitabilitatea superioara
Poate cea mai importanta modificare structurala in ultimul deceniu in ceea ce priveste evolutia microintreprinderilor este ca acestea inregistreaza o profitabilitate superioara marilor companii. Astfel, companiile cu venituri sub 1 mil. € inregistreaza un profit net pe parcursul anului 2018 de aproape 10% din nivelul veniturilor, similar cu media din anul anterior dar mult peste nivelul de acum zece ani. Spre deosebire de acestea, profitul net al companiilor mari (cu venituri peste 1 mil. €) nu depaseste 5%.
Aceasta situatie poate fi explicata de mai multi factori:
- reducerea altor cheltuieli care nu au legatura cu activitatea companiei, datorita impozitarii microintreprinderilor asupra cifrei de afaceri ca si baza impozabila, procentul impozitului fiind decis de numarul de angajati (3% pentru 0 angazati, 1% pentru firmele cu cel putin 1 angajat);
- reducerea impozitului pe dividend, care stimuleaza aducerea la suprafata a profiturilor (efect pozitiv) dar cauzeaza decapitalizarea companiilor (efect negative);
- efectul de baza mic (nivelul redus al veniturilor) si flexibilitatea companiilor mici, prin capacitatea acestora de a dezvolta servicii pe nisa si customizarea acestora pe nevoile clientilor;
- politica comerciala generoasa prin oferirea clientilor a unor termene de plata foarte extinse.
2. Investitii inferioare
Similar cu situatia din urma cu un deceniu, microintreprinderile inregistreaza un grad redus de alocare al investitiilor pe termen lung, in conditiile in care trendul indica o deteriorare a acestora. Astfel, mai putin de un sfert din activele detinute de microintreprinderile active in Romania sunt alocate pe termen lung, spre deosebire de firmele mari unde ponderea este aproape de doua ori mai mare. Accelerarea acestei tendinte poate fi cauzata de urmatorii factori orientarea microintreprinderilor catre servicii care nu necesita o baza extinsa de active:
- confortul companiilor mici de a selecta un profit suficient pentru nevoile antreprenorului asigura familiei acestuia, astfel si lipseste motivatia pentru dezvoltare ca investitii pe termen lung;
- 82% din companiile active in Romania cu maxim 3 angajati, din cauza tensionarii pietei fortei de munca, supra-fiscalizarii muncii cu fiscalizarea cuplata redusa capitalului a birocratiei ridicate privind recrutarea / integrarea / disponibilizarea noilor angajati.
3. Indatorarea ridicata
Microintreprinderile inregistreaza mediu de indatorare de aproape 81% la finalul anului 2018, comparativ cu firmele mari care au raportat o indatorare de aproape 55%. Capitalizarea inferioara a micilor companii este cauzata de nivelul redus al capitalului social subcris la momentul inceperii afacerii:
- orientarea catre distribuirea profitului sub forma de dividend, din cauza dependentei financiare a antreprenorului si familiei acestuia de compania respectiva;
- alocarea redusa a investitiilor pe termen lung pentru dezvoltarea afacerii.
4. Colectarea tardiva a creantelor
Asa cum am mentionat anterior, profitabilitatea superioara a microintreprinderilor este obtinuta si datorita unor termene de plata foarte extinse oferite clientilor, strategia fiind cuplata cu pretul superior pentru compensarea riscului.
Totusi, in lipsa unor garantii corespunzatoare, micile companii sunt expuse riscului de neincasare din partea clientilor, amplificand astfel vulnerabilitatea acestora in contextul capitalizarii reduse. Astfel, companiiile cu venituri sub 100K € (aproape jumatate din firmele active in Romania) inregistreaza o durata medie de incasare a creantelor in anul 2018 de 233 de zile, nivel similar cu cel raportat anul anterior si cu aproape doua luni peste practica de acum un deceniu, respectiv dublu comparativ cu media nationala.
5. Rotatia lenta a stocurilor
Supradimensionarea stocurilor in cazul micilor companii este vizibila in fiecare an din ultimul deceniu, dar evolutia recenta din ultima perioada indica o accelerare a trendului. Astfel, microintreprinderile au ajuns sa inregistreze stocuri pentru aproape trei luni, comparativ cu media nationala de doua luni si cea de aproape 40 de zile in cazul companiilor mari! Stocurile extinse si diversificate sunt necesare pentru cresterea atractivitatii in cazul microintreprinderilor, dar implica o vulnerabilitate suplimentara in situatia decelerarii vanzarilor din cauza temperarii ritmului de crestere economica.
Pentru informatii suplimentare, click aici!
