Blocul National Sindical a luat act cu ingrijorare de declaratiile Ministrului Muncii, doamna Raluca Turcan, cu privire la intentia de a modifica substantial prevederile OUG 132/2020 , cunoscuta opiniei publice ca ordonanta ”Kurzarbeit”.Prin aceste propuneri dna Ministru Turcan submineaza chiar ratiunea de a fi a OUG 132/2020, asa cum este aceasta descrisa chiar in preambulul ordonantei. In textul ordonantei se mentioneaza - ”avand in vedere instituirea starii de urgenta, a starii de alerta sau a altei situatii exceptionale care produce efecte negative asupra raporturilor de munca, se impune necesitatea reglementarii unor masuri atat pentru protejarea si sprijinirea angajatorilor, cat si pentru asigurarea unui nivel de protectie adecvata angajatilor”. Ordonanta vorbeste de protejarea ambelor parti ale unui raport de munca, angajator si angajat, in contextul limitarilor activitatii socioeconomice ca efect al pandemiei. Modificarea propusa de dna Ministru sterge din acest instrument interesele angajatilor, atat sub aspectul protectiei sanatatii si sigurantei acestora, cat si din punct de vedere al sprijinirii mijloacelor de subzistenta pentru acestia. Pentru dna Ministru interesele salariatilor in aceasta ecuatie pur si simplu NU CONTEAZA, pentru ca altfel nu intelegem de ce asigura cadrul legislativ necesar pentru a-i trasnforma in ”marionete” la dispozitia permanenta a angajatorilor.
Intelegem din declaratiile domniei sale ca isi propune, in ordine, urmatoarele:
- Extinderea pe perioada nedeterminata a acestei masuri - in acest moment OUG 132 se aplica in stare de urgenta, alerta, cat si pe o perioada de trei luni de la incetarea acestora.
- Posibilitatea ca angajatorul sa anunte salariatul de pe o zi pe alta daca are sau nu nevoie de serviciile lui in ziua urmatoare - in legea actuala, angajatorul comunica salariatului modificarea programului de lucru cu cel putin 5 zile inainte de aplicarea masurii.
- Va da dreptul angajatorului sa reduca programul de lucru al salariatului cu pana la 80% din programul zilnic, saptamanal sau lunar - actualele prevederi legale dau posibilitatea angajatorului sa reduca timpul de lucru al salariatului cu cel mult 50% din durata zilnica, saptamanala sau lunara.
Dna Ministru ne comunica in fapt modul in care intentioneaza sa sprijine angajatorii. Ce nu spune public doamna Turcan in declaratiile sale este despre cei care vor suporta costurile acestei masuri. Avem noi insa raspuns la aceasta posibila intrebare.
Exista certitudinea ca aplicand masurile asumate de doamna Turcan, mediul de afaceri nu va suporta niciun cost si nici un risc, o spune chiar dna Ministru in comunicarea transmisa.
Mai raman in ecuatie doua entitati, care cu siguranta, vor suporta costul acestei masuri:
cu certitudine salariatul care se va vedea cu salariul diminuat intr-o proportie mai mare decat in prezent (in prezent primea un salariu ce nu putea fi mai mic de 85% din salariul din contractul de munca, dupa introducerea modificarilor propuse salariul angajatului va putea fi diminuat pana la 80% din salariul prevazut in contractul de munca).
populatia in general si in special generatiile urmatoare, avand in vedere ca finantarea acestei masuri se asigura din imprumuturi, accelerand ritmul de crestere a datoriei publice.
Dar dna Ministru da dovada prin aceasta masura ca nu arata nici cea mai mica preocupare pentru a proteja sanatatea si siguranta lucratorilor, nici sub aspectul limitarii acestora la factorii de risc de infectare, dar nici sub aspectul stresului generat de un program de lucru haotic. Nici macar protejarea locurilor de munca nu reprezinta o preocupare reala pentru dna Ministru, daca avem in vedere ca angajatorii din Romania nu pot face concedieri colective doar pe durata aplicarii masurii, dar o pot face imediat dupa oprirea finantarii. Locurile de munca nu sunt de fapt protejate, sunt finantate doar temporar de la buget, in fapt suportate de intreaga societate in ansamblu.
Ii comunicam doamnei Ministru Turcan, cu toate ca ar fi trebuit sa stie acest lucru inca de anul trecut, din timpul dezbaterilor pe OUG 132, ca acest concept de Kurzarbeit care se aplica in Germania de zeci de ani, este sustinut financiar de mediul de afaceri (prin suportarea unei parti consistente din contributiile de asigurari sociale), asa ca daca tot vrea sa permanentizeze acest mecanism ar trebui sa propuna si o contributie pe care intreg mediul de afaceri sa o suporte pe perioada nedeterminata.
Ii mai comunicam doamnei Turcan ca masurile pe care si le-a asumat in dialogul cu mediul de afaceri va creste automat deficitele la bugetul public de pensii, la bugetul public al asigurarilor de sanatate si nu in ultimul, rand la bugetul de stat. Au resurse disponibile sa sustina atat de semnificativ mediul de afaceri dar nu au resurse pentru alocatii, pentru pensii sau pentru salarii. Au crescut salariul minim cu 3% si in fapt dau acum angajatorilor posibilitatea sa-l scada cu 5%, o masura ce arata foarte putina consideratie pentru forta de munca din Romania.
Evident, Doamna Ministru, nu a inteles inca complexitatea raspunderilor functiei pe care o ocupa in structura guvernamentala, de aceea ii recomandam, sa-si tempereze declaratiile publice si sa revina la masa dialogului tripartit.
Ii recomandam de asemenea dnei Ministru Turcan sa ceara Inspectiei Muncii sa-i comunice in cate cazuri au identificat salariati care desi oficial erau in somaj tehnic sau in reducerea timpului de lucru, in fapt se aflau la locul de munca si prestau activitati pentru angajatori.
Pana una-alta, aceste masuri ce vizeaza modificarile Codului Muncii, ar fi trebuit sa fie discutate in cadrul mecanismului de dialog tripartit care implica si reprezentantii lucratorilor (asa cum a facut anul trecut predecesoarea sa, doamna Violeta Alexandru).
Graba suspecta a doamnei ministru ne obliga sa facem apel la toate organizatiile sindicale, indiferent de domeniul de activitate in care-si desfasoara activitatea, sa se pregateasca de actiuni de protest.
Mai mult, din punctul nostru de vedere declaratiile dnei Ministru reprezinta un derapaj grav in functionarea dialogului social, in conditiile in care in fiecare an din ultimii 3 Comisia Europeana cere Romaniei sa imbunatateasca situatia dialogului social. Tocmai de aceea vom sesiza Confederatia Europeana a Sindicatelor dar si institutiile europene cu privire la acest comportament abuziv.
