Curtea de Conturi europeana a criticat marti intarzierile inregistrate de marile proiecte de transport, precum Autostrada A1 Bucuresti - Nadlac, apreciind ca este necesar ca implementarea megaproiectelor sa prinda viteza, potrivit Agerpres.Intr-un raport publicat marti, Curtea a auditat modul in care Comisia Europeana a gestionat opt megaproiecte transfrontaliere de transport in 13 state membre. Acestea se numara printre legaturile-cheie care lipsesc si de care este nevoie pentru a se asigura conectarea retelelor nationale si a se crea astfel coridoare europene de transport continue. Costul total estimat al infrastructurilor de transport de maxima importanta selectate era de 54 miliarde de euro. Valoarea cofinantarii alocate de UE este de 7,5 miliarde de euro, din care s-a varsat deja o suma de 3,4 miliarde de euro.
Curtea a constatat ca este putin probabil ca reteaua centrala sa fie operationala pana in 2030, asa cum s-a planificat in 2013. Intarzierile in constructia (de 11 ani in medie) si in darea in exploatare a acestor megaproiecte pun in pericol functionarea eficace a cinci dintre cele noua coridoare TEN-T, avertizeaza Curtea de Conturi europeana.
Aceste intarzieri au consecinte importante. De exemplu, "traficul care va utiliza in viitor autostrada A1 din Romania trebuie, deocamdata, sa utilizeze in continuare drumurile nationale cu doua benzi. Aceasta situatie are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje si un grad redus de siguranta rutiera. Comparand numarul si tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat ca numarul de accidente si de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decat media la nivel national din Romania si ca 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale", se arata in raportul Curtii.
Pentru toate cele opt infrastructuri de transport de maxima importanta, modificarile care au intervenit de-a lungul timpului la nivelul proiectarii si al sferei proiectelor au generat, pana in prezent, cresteri de costuri in valoare de 17,3 miliarde de euro (sau 47%) in comparatie cu costurile estimate initial.
De asemenea, Curtea a identificat cazuri in care nivelul ridicat de birocratie afecta eficienta implementarii. De exemplu, "in Romania, autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificata si construita sub forma unui numar mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente trebuie obtinute autorizatii. Conform calculelor Curtii, este necesara o autorizatie de constructie pentru fiecare 7 km de autostrada, iar o autorizatie de mediu este necesara pentru fiecare 26 km", se arata in document.
In plus, in cadrul gestiunii partajate, metoda potrivit careia responsabilitatea primara pentru implementare revine autoritatii de management competente, Curtea a detectat in multe cazuri probleme care au dus la ineficacitate.
"De exemplu, in Romania, intre Lugoj si Deva, un tronson finalizat al autostrazii A1, cofinantat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat in prezent. In apropierea orasului Deva, doua portiuni de drum, construite intr-un interval de numai sapte ani, au fost conectate gresit. Ca rezultat, 800 de metri de autostrada deja construita au trebuit sa fie distrusi pentru a permite reconstruirea corecta a conexiunii. Pe langa costurile aferente portiunii care trebuie sa fie reconstruita (pentru care se estimeaza o cofinantare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrarilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezinta cofinantare din partea UE). Fondurile UE in valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite", potrivit documentului mentionat
Pentru a veni in sprijinul bunei gestiuni financiare a cofinantarii acordate de UE pentru infrastructurile de transport de maxima importanta, Curtea recomanda Comisiei urmatoarele: sa revizuiasca si sa aplice instrumentele de care dispune deja pentru a asigura respectarea planificarilor pe termen lung; sa solicite analize mai bune inainte de a decide sa acorde cofinantare din partea UE pentru megaproiecte (similare infrastructurilor de transport de maxima importanta); sa isi consolideze practicile de management in ceea ce priveste cofinantarea din partea UE acordata pentru actiuni care fac parte din mega-proiecte (similare infrastructurilor de transport de maxima importanta) si sa dezvolte in continuare instrumentul deciziilor de punere in aplicare, propunand o astfel de decizie pentru fiecare infrastructura transfrontaliera de transport de maxima importanta, si sa consolideze rolul coordonatorilor europeni.
