Pentru tot mai multi romani, plata facturilor la energie a devenit o povara ridicata, in contextul cresterii preturilor energiei si erodarii puterii de cumparare cauzate de inflatie. Mai mult, saracia energetica afecteaza nu doar populatia cea mai saraca, ci este un fenomen care a crescut alarmant si in randul populatiei cu venituri medii. Rata saraciei energetice masurate prin indicatorul LIHC („Low Income, High Cost”) arata ca aproximativ jumatate dintre gospodariile din decilele 3 si 4 de venit au cazut anul trecut in saracie dupa plata facturilor la energie, acestea fiind cele mai afectate categorii. De asemenea, rata saraciei energetice in randul gospodariilor din decilele 4 si 5 de venit a crescut de circa cinci ori in 2022 fata de 2021, arata un studiu efectuat de Observatorul Roman al Saraciei Energetice (ORSE), pe baza datelor cuprinse in Ancheta Bugetelor de Familie realizata de Institutul National de Statistica.Indicatorul LIHC este unul dintre principalii indicatori folositi pentru masurarea saraciei energetice in randul populatiei. Acest indicator nu reflecta neaparat incapacitatea acestor gospodarii de a se incalzi, ci arata ca facturile la energie au un impact foarte ridicat in bugetul acestora. Practic, dupa ce isi platesc facturile la energie, a caror valoare este peste nivelul median national, aceste gospodarii cad sub pragul de saracie monetara.
Cetateni care renunta la alte nevoi pentru a avea confort termic in casa
Ca medie la nivel national, indicatorul LIHC arata ca 21% dintre gospodarii s-au aflat in aceasta situatie in 2022, dublu fata de nivelul din 2021 de 10,5%.
"In mod evident, prin acest indicator vedem ca facturile la energie au un impact foarte mare la nivel de buget al gospodariei. Este ceea ce britanicii numesc <<caldura sau mancare>>. Adica acesti cetateni trebuie sa prioritizeze energia, dar facand acest lucru sunt nevoiti sa taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi din gospodarie. Pentru noi acest indicator este graitor. Datele arata ca problema saraciei energetice este in crestere si nu mai poate fi ignorata. Este nevoie sa ne punem cu seriozitate la masa de discutii actori care cunosc problema si sa luam masuri coerente, integrate si la timp, pentru ca timpul se scurge. E important sa avem la masa de discutii institutii ale statului, pentru ca ele produc si implementeaza politici, companii de energie (furnizori si distribuitori), pentru ca ei sunt in contact cu consumatorii in fiecare zi si percep piata altfel. E nevoie sa stam la masa si cu consumatorii si sa intelegem modul in care fenomenul se rasfrange asupra lor in fiecare context, la nivel local. Asadar, trebuie sa analizam foarte punctual cauzele si sa producem solutii specifice”, declara Anca Sinea, vicepresedinte Asociatia Centrul pentru Studiul Democratiei (CSD), coordonator ORSE.
Analizand situatia in randul gospodariilor clasificate pe decile de venit (praguri de venit per adult echivalent), in care decila 1 cuprinde populatia cea mai saraca, iar decila 10 – populatia cu cele mai ridicate venituri, datele ORSE arata ca 20,8% dintre gospodariile situate in decila 1 au fost afectate in 2022 de saracia asociata cu plata facturilor la energie, procent in crestere fata de anul precedent (17,9%). In randul gospodariilor din decila 2, rata saraciei energetice asociata cu plata facturilor a fost de circa 34% dintre gospodarii, procent similar cu cel din 2021.
De asemenea, peste 45% dintre gospodariile din decila 3 au cazut sub pragul de saracie dupa plata facturilor la energie in 2022, fata de circa 30% in anul precedent. Cele mai afectate au fost gospodariile din decila 4 de venit: 51% dintre acestea au cazut in saracie dupa ce si-au platit facturile la energie anul trecut, o rata de aproape cinci ori mai mare fata de 2021, cand a fost de 10,5%.
Rata saraciei energetice masurata prin indicatorul LIHC in randul gospodariilor aflate in decila 5 de venit a crescut de peste cinci ori, de la 6% in 2021 la 34% dintre aceste gospodarii, in 2022. Totodata, rata de saracie energetica a crescut de circa patru ori in randul gospodariilor din decila 6 (de la 3,5% la 13,7%) si s-a triplat in randul gospodariilor din decila 7 de venit, de la 1,9% in 2021 ajungand la 5,9% in 2022. Saracia energetica asociata cu plata facturilor la energie in randul gospodariilor din decila 8 de venit a crescut de circa 6 ori in intervalul mentionat, de la 0,5% la 3,1%.
"Pandemia si criza energetica au afectat foarte tare nivelul de trai al populatiei. Saracia energetica nu este un fenomen care sa mai fie localizat doar intr-o anumita zona a societatii. Problema a ajuns sa fie cu diferite manifestari – subconsum, supraconsum etc., avand cauze care tin de comportamentul de consum, de eficienta cladirilor, venituri joase, lipsa diversificarii combustibililor pentru incalzire la care o gospodarie poate sa aiba acces in functie de contextul local. Toate acestea se suprapun si fac ca manifestarile si dimensiunea fenomenului de saracie energetica sa fie mult mai vaste si mult mai greu de identificat foarte specific pe harta intr-o anumita zona a tarii, a unui oras sau a unei comunitati locale. Si foarte importat de retinut este ca saracia energetica nu este egala cu saracia, nu mai inseamna doar saracie monetara. Vorbim despre un fenomen care, dupa cum arata analiza pe decile, are un impact foarte puternic in medii care cel putin pana la cresterea preturilor nu erau asociate cu probleme legate de plata facturilor, de a-si permite energie sau de a-si permite si alte lucruri dupa ce prioritizeaza energia”, declara George Jiglau, presedintele Centrului pentru Studiul Democratiei (CSD), initiatorul ORSE.
Data fiind complexitatea fenomenului saraciei energetice, solutiile necesare pentru a veni in sprijinul cetatenilor sunt variate.
"Nu exista o solutie care sa se potriveasca pentru toti. Pentru cei cu venituri foarte mici, cu siguranta ca ajutoarele pentru incalzire sunt in continuare foarte necesare. Insa e clar ca vorbim despre o problema structurala in ceea ce priveste calitatea fondului de locuinte. In mediul rural, vorbim de multe ori nu de saracie, ci de subdezvoltare – 80% din populatia din mediul rural inca se incalzeste cu lemne, in contextul in care avem un fond de locuinte extrem de slab pregatit in ansamblu pentru a asigura confort sau macar nevoi minimale de bunastare. In mediul urban, vorbim de un fond de locuinte care este predominant provenit din vremea comunismului, care are peste 50 de ani vechime si in care in cea mai mare parte s-a investit foarte putin sau nu s-a investit deloc. De la ineficienta scazuta a cladirilor vin consumurile mari de energie, corelate cu veniturile mici ale gospodariilor. O zona care ar trebui tratata cu prioritate o reprezinta investitiile in eficienta energetica, fara sa minimalizam importanta unor lucruri care se pot face mai repede sau poate cu mai putin bani”, a adaugat reprezentantul ORSE.
