Autoritatile romane au anuntat inchiderea mai multor unitati pe baza de carbune si au stabilit 2032 ca data de renuntare la energia pe baza de carbune. Pentru a spriji procesul de eliminare treptata a carbunelui, Asociatia Bankwatch publica o harta interactiva cu date despre minele si termocentralele pe carbune din Romania si un raport care analizeaza impactul de mediu al activelor pe carbune.Raportul arata ca in 2020 puterea instalata a carbunelui in sistemul energetic national a ajuns la 4590 MW in opt termocentrale, si a produs aproximativ 17% din energia electrica utilizata la nivel national. Traiectoria puterii instalate pe baza carbune continua sa scada pana in 2026, dupa care stagneaza. In 2021 a intrat in proces de inchidere o capacitate de 1695 de MW, la termocentrala Mintia (Complexul Energetic Hunedoara) - cea mai poluanta, pentru care Romania a primit infringement patru ani la rand - si cate o unitate de la termocentralele Isalnita si Turceni (Complexul Energetic Oltenia).
Cu toate acestea, conform calculelor asociatiei rezultate din analiza documentelor oficiale si a declaratiilor autoritatilor, Romania va mai avea in 2030 o capacitate instalata de 2100 de MW, sau 1650 de MW daca mai multe unitati pe carbune vor fi inlocuite cu gaz fosil, asa cum au declarat in multiple randuri Ministrul Energiei, dar si autoritati locale.
„Incertitudinea creata in jurul eliminarii carbunelui prin amanarea unor decizii politice ferme nu fac decat sa intarzie planificarea inlocuirii acestora cu surse curate de energie si a programelor necesare pentru a diminua impactul social in zonele carbonifere. Desi Guvernul a stabilit data de eliminare a carbunelui, inca nu stim ce se va intampla cu unele dintre unitati, intrucat mentiuni despre acestea se regasesc doar in declaratii politice, nu in documente oficiale”, a spus Ioana Ciuta, presedinta Asociatiei Bankwatch Romania.
Impacul de mediu al carbunelui
Incepand cu 17 august 2021, instalatiile industriale de ardere vor fi obligate sa respecte noi standarde de emisii adoptate de Comisia Europeana prin Directiva privind emisiile industriale. Raportul „Carbunele in Romania” precizeaza ca nicio termocentrala pe carbune nu se incadra in noile limite, conform datelor din 2019. Insa, pe parcursul anului 2020 si 2021 Complexul Energetic Oltenia a anuntat modernizarile la instalatiile functionale. Si termocentrala Paroseni a Complexului Energetic Hunedoara va fi conforma, fiind demarate in 2018 lucrari la o instalatie de desulfurare. In situatii mai dificile se afla IMA2 de la CET Govora si K1 de la CET Iasi II pentru care nu au fost facute modernizari. CET Govora avea planificate instalatii pentru reducerea dioxidului de sulf, oxizilor de azot, insa nu le-a realizat din lipsa de fonduri, iar instalatia functioneaza fara autorizatie integrata de mediu. Situatia CET Iasi este incerta, termocentrala urmeaza sa fie preluata de autoritatile locale, insa pentru instalatia problema nu exista niciun plan pentru conformare public.
Substantele precum dioxidul de sulf, oxizii de azot si particulele fine de praf sunt asociate cu o serie de probleme de mediu si de sanatate, inclusiv aparitia ploilor acide sau cresterea incidentei cazurilor de astm si bronsita. Termocentralele pe carbune din Romania provoaca in jur de 500 de decese premature anual si peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii (conform unei modelari din 2016).
Pe langa acestea, emit si o cantitate impresionanta de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de sera. In total, in 2019 termocentralele pe carbune au emis peste 13 milioane de tone de CO2, 35% din emisiile produse de toti producatorii industriali, pentru care au platit peste 300 de milioane de euro, mare parte din fonduri publice.Utilizarea carbunelui pentru energie si exploatarile miniere pentru extractia acestui combustibil afecteaza solul, apa si presupun distrugerea unor suprafete imense de teren prin defrisari si exproprieri. Din cele 10 cariere pe care le detine, Complexul Energetic Oltenia a obtinut aprobari de extindere pentru opt, in perioada 2015-2020. Multe dintre ele se con frunta cu probleme legale, impactul de mediu cumulat al carierelor nu a fost evaluat, desi sunt apropiate unele de altele si de situri naturale protejate. In plus, extinderile presupun defrisarea a peste 1500 de hectare si exproprierea a 273 de gospodarii cu despagubiri infime, uneori cu stramutarea unor state intregi. In timpul extinderilor si a excavarilor s-a intamplat si ca locuitorii din satele invecinate sa fie lasati fara apa potabila.
„Este important sa cunoastem toate aceste aspecte ale impactului negativ de mediu, pentru a le putea remedia in timpul procesului de renuntare la carbune. De-a lungul timpului, producatorii de carbune din Romania au incalcat dreptul la un mediu sanatos garantat populatiei de Constitutie, cu complicitatea autoritatilor. Terenurile dregradate trebuie ecologizate si redate in circuitul economic, iar oamenii trebuie sa fie despagubiti pentru problemele create”, a spus Catalina Radulescu, avocata de mediu si membru fondator Bankwatch Romania.
