BANKWATCH: Romania are un obiectiv de reducere a poluarii “lipsit total de ambitie”

Pentru a proteja mediul inconjurator si sanatatea noastra este necesar sa reducem nivelul de poluanti pe care ii emitem in atmosfera. Datele agregate la nivel global arata ca emisiile de dioxid de carbon au crescut cu 50% fata de perioada pre-industriala. Acumularea particulelor de CO2, dar si alte gaze cu efect de sera, a condus la cresterea temperaturii globale cu 1,2 °C. Limita de adaptabilitate este 1,5-2°C, de aceea este urgenta inlocuirea treptata a tehnologiilor vechi pe baza de combustibili fosili cu tehnologii regenerabile care pot reduce presiunea asupra Planetei. In analiza de mai jos prezentam principalele categorii de activitati si companii incadrate in sistemul european de emisii de carbon care provoaca cea mai mare poluare in Romania. Am analizat 162 de operatori, din care 17 nu au transmis inca estimarile.

Emisiile de co2 in romania

Datele EU-ETS de comercializare a certificatelor de carbon pentru anul 2020 publicate de Comisia Europeana arata o scadere cu 5,2 Mt a dioxidului de carbon emis in atmosfera de instalatiile industriale din Romania. In total au fost emise 32 de Mt de CO2, fata de 37 Mt in 2019. Romania ar trebui ca pana in 2030 sa reduca emisiile din sistemul EU-ETS cu cel putin 43,9% fata de 2005. Tara noastra are insa un obiectiv de reducere a poluarii complet lipsit de ambitie, motiv pentru care a fost si criticata de Comisia Europeana: tinta a fost atinsa inca din 2019. Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) prevede o crestere a emisiilor pana in 2025 si o scadere mai accelerata pana in 2030. Tintele vor trebui insa actualizate in acord cu decizia statelor Uniunii Europene de a reduce toate emisiile de gaze cu efect de sera cu 55% fata de 1990.

Majoritatea producatorilor industriali si-au redus emisiile fata de anii trecuti, in special producatorii de electricitate pe baza de carbune, care au inregistrat scaderi ale productiei pe fondul reducerii cererii de electricitate din perioada carantinei Covid-19. Totusi, carbunele se afla in continuare pe primul loc in topul poluatorilor industriali si va ramane in aceasta situatie daca luam in considerare previziunile din PNIESC: in 2020, termocentralele pe carbune din Romania au avut o productie de 8.329 GWh si emisii de 8,28 Mt CO2. Avand in vedere ca in PNIESC Romania estimeaza ca in 2030 va avea o productie de energie electrica folosind carbune de 11.931 GWh, atunci emisiile vor fi in jurul 11,86 Mt CO2. Chiar daca facem comparatia cu 2019, luand in considerare ca 2020 a produs schimbari in toate industriile, productia de energie pe baza de carbune s-au reduce cu doar 3,6% in 2030.

Conform datelor EU-ETS, producerea energiei electrice si termice genereaza cele mai multe emisii de CO2 (48% din total), urmata de industrie (41%), agricultura si alimentatie (8,3%) si aviatie (0,8%). Este de mentionat faptul ca la categoriile agricultura si industrie au fost incluse si instalatiile proprii ale operatorilor care produc energie pentru realizarea produsului finit.

Pe masura ce energia produsa din arderea carbunelui scade, cei mai mari poluatori devin centralele pe gaze fosile, productia de ciment si combinatele siderurgice. Analiza Ember-Climate arata ca la nivel european centralele pe gaze fosile au intrecut deja carbunele din perspectiva emisiilor. Totusi, multe tari, inclusiv Romania, iau in calcul inlocuirea carbunelui cu gaz fosil pentru producerea energiei, fapt ce va face dificila eliminarea emisiilor din sectorul energetic inainte de 2050. Toti producatorii romani de energie pe baza de carbune urmaresc inlocuirea unei parti a flotei de termocentrale cu unitati pe baza de gaz fosil – Complexul Energetic Oltenia care preconizeaza o crestere a productiei si implicit a emisiilor, Complexul Energetic Hunedoara a carui termocentrala Mintia se preconizeaza a fi preluata de Consiliul Judetean, CET Govora care in planul de insolventa are ca unica solutie inlocuirea capacitatilor pe carbune cu o centrala in cogenerare pe baza de gaze fosile si Veolia Energie Iasi care va preda CET Iasi II catre Primarie, care isi asuma trecerea pe gaze. Toate aceste companii pariaza pe gaze si au in vedere o capacitate redusa de energie regenerabila: 750 MW la CEO, 200 de MW la Hunedoara.

Din punctul de vedere al instalatiilor industriale, o schimbare fata de anul trecut este preluarea primului loc de combinatul siderurgic Liberty Galati, care si-a luat angajamentul sa devina neutru din punct de vedere climatic pana in 2030. Cu toate ca si aceasta companie a redus emisiile fata de 2019, schimbarea in clasament a avut loc pe fondul reducerii productiei de energie pe baza de carbune. Complexul Energetic Oltenia a inregistrat scaderi ale emisiilor la toate termocentralele, in total de 3,85 Mt fata de 2019. Alti operatori aflati pe primele 10 locuri sunt Azomures – producator de ingrasaminte chimice, OMV Petrom cu centrala electrica de la Brazi si rafinaria PetroBrazi si producatorii de ciment HeidelbergCement si Holcim.

Pe langa operatorii deja mentionati, mai exista si alte companii care, cumulat, au emis o cantitate importanta de poluanti in 2020. Printre acestea se numara ELCEN, operatorul centralelor electrice si termice pe gaze fosile din Bucuresti, cu 1,83 Mt, CRH Ciment cu 1,68 Mt, unitatile pe carbune si gaze fosile ale CET Govora cu 0,88 Mt si Rompetrol cu 8,6 Mt.

Emisiile de dioxid de carbon sunt doar o fata a poluarii. Productia industriala, dar si transporturile sau agricultura produc emisii de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), metan (CH4), gaze fluorurate, pulberi (PM 10 si PM 2,5) sau compusi organici volatili care afecteaza sanatatea oamenilor, unele dintre ele avand si un efect de sera mai puternic decat CO2-ul. Prin Directiva pentru Emisii Industriale, care va fi actualizata anul acesta, s-au stabilit valori limita de emisii pentru anumite substante. Cele mai recente modelari arata ca oprirea cresterii a temperaturii globale nu este posibila daca tarile nu vor renunta curand la carbune. Uniunea Europeana ar trebui sa elimine treptat acest combustibil pana in 2030 – fapt neasumat inca de autoritatile din Romania si alte sase state UE.