PWC: Aproape 2,5 miliarde euro pentru investitii in sistemul sanitar, prin PNRR

Ministerul Sanatatii vrea ca semnarea contractelor pentru spitalele care vor beneficia de bani prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) sa fie realizata mai devreme, pana pe 30 martie, pentru a creste perioada de implementare si, implicit, finalizarea acestor proiecte importante de infrastructura, a anuntat Andrei Baciu, secretar de stat in Ministerul Sanatatii in cadrul celei de-a cincea conferinte “PNRR - Investitii pentru economia viitorului. Sanatate”, organizata de PwC Romania.

PNRR incearca sa rezolve o problema foarte veche a sistemului national de sanatate: finantarea. Constructia sau, dupa caz, renovarea si extinderea a 25 de spitale, dotarea si/sau renovarea cabinetelor medicilor de familie si digitalizarea sistemului medical sunt doar cateva dintre obiectivele asumate de Romania in cadrul acestui program. Despre aceste subiecte, dar si despre capacitatea tehnica si resursele umane cu competentele necesare pentru a folosi acesti bani si pentru a implementa proiectele au discutat in cadrul conferintei Andrei Baciu, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, Florin Bodog, Senator, fost ministru al Sanatatii, Serban Bucur, Manager Spitalul Clinic CF 2, Horia Tomescu, Viceprimar General, Primaria Municipiului Bucuresti, Razvan Vulcanescu, reprezentant PALMED, Serban Semeniuc, Corporate Affairs Director Regina Maria, The Private Healthcare Network, Cristian Predescu, General Manager Supermedical, si Liviu Dumitrescu Capital Equipment & Solutions Business Manager Medtronic.

 

Ruxandra Tarlescu, Partener PwC Romania: Prin PNRR sunt alocate aproximativ 2,45 mld euro pentru Sanatate. Sunt sume foarte mari atat de necesare pentru a imbunatati conditiile din sistemul nostru medical. Insa aceste sume sunt conditionate de tinte si jaloane care trebuie indeplinite conform unui calendar aprobat. Intregul PNRR, la toate componentele sale, prevede o serie de reforme care conditioneaza accesarea banilor. Asadar, PNRR nu aduce doar finantare substantiala, ci schimbari, unele radicale in toata economia Romaniei. Este un plan foarte ambitios si o ocazie de reforma profunda a sistemului sanitar

 

Anda Rojanschi, Partener D&B David si Baias: Obiectivele care se doresc a fi atinse sunt generoase: infrastructura moderna, digitalizare si dezvoltarea telemedicinei, sistem echitabil de decontare a serviciilor prestate de furnizori. De asemenea, se are in vedere incurajarea preventiei si a diagnosticarii precoce. Raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii califica investitia in preventie ca fiind cea mai eficienta investitie in sanatate, intrucat genereaza un efect pozitiv pe termen lung si contribuie la construirea unei economii sustenabile. Mai multe tari europene au propus prin PNRR in domeniul sanatatii masuri legate de preventie si amintesc aici Belgia, Luxemburg, Irlanda, Grecia.

 

Andrei Baciu, secretar de stat in Ministerul Sanatatii: In linii mari, cele mai multe proiecte se vor vedea la nivel de infrastructura, primul lucru pe care il vedem cand merg in spital sau la medicul de familie si care te faca sa te simti in siguranta si ca actul medical va fi unul in siguranta, este modul in care arata infrastructura.

Vor beneficia de finantare 25 de unitati care vor fi selectate pe baza anumitor criterii. Pe 18 noiembrie a fost publicat ghidul, pe 23 noiembrie s-a deschis platforma pentru depunerea de proiecte si se va inchide pe 9 decembrie. Se doreste ca semnarea contractelor sa fie facuta mai devreme decat era planificata initial, tocmai pentru ca deadline-ul final nu poate fi mutat, ca sa crestem perioada de implementare. Se doreste semnarea pana pe 30 martie, ca sa dai timp si sanse cat mai mari pentru a fi finalizate proiecte atunci cand trebuie, la mijlocul anului 2026.

Lista celor 25 este data de cat de avansate sunt proiectele, ce s-a facut suplimentar pentru a impulsiona finalizarea demersurilor, dosarelor premergatoare. Au trei ani de zile sa finalizeze un proiect mare de infrastructura.

Aceste oportunitati de finantare sunt aproape fara precedent, pentru ca in dorinta noastra de a avea o societate moderna, un sistem de sanatate performant, cat mai aproape de standardele europene, ai nevoie de finantare. Si de cele mai multe ori, in trecutul apropiat aceasta (finantarea) a fost principala cauza care ne-a tinut in loc toate ambitiile si dorinta noastra de a face lucrurile sa se intample. PNRR si Programul Operational de Sanatate sunt doua oportunitati fara precedent.

Atunci cand sistemul de sanatate se confrunta cu o criza, mecanismele, instrumentele pe care le are sistemul de sanatate sa poata sa protejeze sanatatea populatiei cat mai bine, acesta este obiectivul principal si poate fi realizat prin cateva directii strategice: infrastructura in domeniul spitalicesc este esentiala si trebuie sa tina pasul cu tehnologia care avanseaza foarte mult, preventia, care sta in centrul oricarei investitii in domeniul sanatatii, si (..) tehnologiile noi, telemedicina.

Suntem fortati de tot ceea ce se intampla in celelalte tari, de tot ce se intampla la nivel european, sa tinem pasul cu felul cum evolueaza lucrurile. Exista o foarte mare activitate in a recruta resursa umana specializata, inclusiv in cadrul administratiei centrale, pentru ca toate ministerele beneficiaza de PNRR si atunci: cu cine faci lucrurile sa se intample? Cu oamenii care au experienta, nu poti sa iei totul de la zero. Pot sa spun ca a fost ca o competitie intre ministere pentru a identifica oamenii cu experienta, cu pozitii de leadership, pentru a incerca sa-i atragi in echipe pentru ca fiecare sa-si implementeze mai bine obiectivele. Resursa umana este esentiala, constituirea unor echipe in care exista profesionalism, in care sa gasesti formule de a motiva oamenii, pentru ca volumul de munca este semnificativ, se lucreaza cu deadline-uri destul de stranse, este un program de implementare fulger pana in 2026. Se fac eforturi semnificative de constituire a unor echipe de a implementa aceste reforme punctuale si sectoriale, dar in acelasi timp de a gandi un cadru care sa permita implementarea unor proiecte pe foarte repede inainte.

Pana acum au fost atinse toate tintele si jaloanele in domeniul sanatatii, au fost lansate sapte apeluri de proiecte, primele vor incepe in ianuarie 2023. Se lucreaza si la altele care vor fi lansate in perioada urmatoare.

 

Florin Bodog, Senator, Comisia de Sanatate, si fost ministru al Sanatatii: Cred ca Ministerul Sanatatii in actuala structura nu este pregatit sa gestioneze singur implementarea acestui plan, (…) cred ca trebuie folosite toate structurile specializate in accesare de fonduri atat de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, cat si de la nivelul universitatilor. Sunt foarte putine ministere care au posibilitatea de a gestiona proiecte de asemenea amploare.

Cei mai multi bani sunt alocati pentru infrastructura, dar cred ca cele mai importante din PNRR sunt reformele. Daca aducem infrastructura, fara sa mergem in paralel cu reformele, sa tinem resursa umana in tara nu e suficient si cred ca PNRR ne ofera niste instrumente importante, pe care daca stim sa le folosim si sa le sincronizam, vom reusi sa crestem calitatea actului medical in Romania. Ca un exemplu, in urma cu ceva ani s-au facut ambulatorii de specialitate in orasele in care nu existau doctori, s-au cumparat aparate pentru care nu era personal.

Vor fi multe modificari legislative la nivelul legislatiei secundare, precum contractul-cadru de acordare a asistentei medicale, aprobat prin Hotarare de guvern. Cred ca la un moment dat va fi necesar sa rescriem o alta lege a sanatatii, care sa fie mai europeana.

Cred ca trebuie sa recalculam tariful pe caz, acest tarif alocat pentru un caz rezolvat in ambulatoriu sau spital nu acopera serviciul prestat. Noi am incercat sa carpim pe ici pe colo, in sensul ca au fost date actiuni prioritare, care se dau doar in spitale publice, unde exista asistenta medicala pe terapie intensiva pentru cazurile care nu prea ajung in privat. Acest lucru produce o distorsionare a pietei si cred ca va fi un act de curaj sa spunem cat costa serviciile medicale in Romania si nu sa facem costul impartind banii pe care ii avem in bugetul casei de asigurari la numarul de servicii medicale pe care il estimam noi.

 

Horia Tomescu, Viceprimar General, Primaria Municipiului Bucuresti: Din punct de vedere financiar, daca ne uitam, la datoria publica a Romaniei, aceasta a crescut cu 50 de miliarde de euro in trei ani, o data si jumatate fata de PNRR, dar banii acestia nu s-au dus in investitii si in reformarea statului, ci in stavilirea crizei covid si acum a crizei energetice. Importanta PNRR este covarsitoare, pentru ca vine cu acest mix de reforme pe care clasa politica se fereste sa le adopte de mai bine de zece ani si sume mari de bani cu care sa faci aceste reforme si investitii. La administratia spitalelor avem o echipa destul de bine inchegata, o directie de proiecte si programe care a lucrat cu managementul celor 19 spitale pentru a avea proiecte inchegate si sa atragem fonduri atat pentru prespitalicesc, cat si pentru spitale. Am reusit sa trecem zece proiecte pentru nosocomiale, 11 pentru ambulatorii si patru proiecte de spitale noi, mai sunt patru proiecte ale ministerelor pentru Bucuresti.

 

Serban Semeniuc, Corporate Affairs Director Regina Maria, The Private Healthcare Network: Din zona de reforme cele mai importante mi se par introducerea de criterii de calitate pentru furnizori in 2022, urmate de criterii de calitate si performanta pentru personal anul viitor si noul contract-cadru. Noul contract-cadru ar trebui sa fie revolutionar, ar trebui sa reuseasca in cele din urma sa invarta piramida serviciilor, sa puna la baza sistemului zona de ambulatoriu, zona de medicina primara si zona de preventie.

In sistemul privat exista 1,5 milioane de abonati care vin in ambulatoriul clinicilor private, daca s-ar duce in ambulatoriile spitalelor publice nu cred ca ar putea fi deserviti, si din perspectiva resurselor umane, nu exista suficienti medici.

PNRR va fi o oportunitate sa vedem ca medicii si asistentele nu mai parasesc Romania, este greu sa concuram cu spitalele din afara, sa-i aducem inapoi, mai bine concuram cu spitale din Romania. Exista zone in Romania cu desert de medici, nu exista medici, nu poti construi clinici pentru ca nu ai cum sa asiguri circuitul complet al pacientului.

Pentru noi ca mediu privat acesta va fi marele avantaj: PNRR va ridica standardul intregii industrii si va asigura concurenta, pentru ca avem nevoie de concurenta la acelasi standard de calitate.

 

Serban Bucur, Manager Spitalul Clinic CF 2: Depunem proiecte pe cele trei axe, mai putin neonatologia, care urmeaza. Aceste sume pentru un spital de stat sunt foarte binevenite si suficiente, mai ales pe axa de nosocomiale, unde spitalele publice de stat au o mare problema. Nu atat ca infectiile exista, ci ca nu sunt raportate, or aceasta investitie, pe langa partea de preventie, are si partea de raportare. Exista tehnica pentru raportarea infectiilor nosocomiale. Aceasta suma ne ajuta ca de acum incolo sa putem sa protejam, sa combatem, sa prevenim. Pe partea de ambulatorii putem sa realizam o parte de dotare, fiind o gura mare de aer si pentru ministerul de resort de care apartinem.

 

Razvan Vulcanescu, reprezentant PALMED: Suntem intr-un dialog constant cu autoritatile astfel incat sa ii asiguram de un suport pe care il putem oferi atat pentru implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, cat si privind oportunitatile si aportul pe care furnizorii de servicii medicale il are.

Pandemia a afectat toate sectoarele din economie, dar cel mai afectat si greu incercat a fost cel al sanatatii, iar PNRR ar trebui sa asigure un raspuns rapid in ceea ce priveste redresarea capacitatilor functionale a entitatilor afectate si constructia premiselor care pe viitor sa le faca rezilienta la provocari similare.

 

Liviu Dumitrescu Capital Equipment & Solutions Business Manager Medtronic: Din perspectiva Medtronic asteptam acest moment de peste 20 de ani si unde cautam si privim mai departe este in zona de modificari legislative (…) pe contractul cadru si pe legea sanatatii unde asteptam sa fie stimulata si utilizarea tehnologiei inalte.

 

Cristian Predescu, General Manager Supermedical: Asa cum exista zone desertificate din punct de vedere al personalului medical, corelate si cu o desertificare a oamenilor din zonele respective, exista si zone care sunt desertificate de aparatura medicala. Sunt spitale care inca au nevoie de aparate de radiologie, de diagnostic. Spitale mici, medii sau mari care nu au CT. Mai mult decat zona de aparatura medicala ar trebui sa luam in calcul o componenta speciala a PNRR, aceea a digitalizarii, care poate sa rezolve o parte din problemele din zonele desertificate. Interconectarea spitalelor poate sa fie o solutie pentru o viata mai buna a pacientilor. UE vine cu un program pana in 2025, la care Romania va trebui sa adere, de interconectare a datelor si crearea unui flux care sa permita interactiunea pacientului la nivel digital in toata Uniunea Europeana.