Reff & Asociatii: Cashback la POS reprezinta o posibila alternativa la bancomate?

De o maniera poate contraintuitiva, conditiile de criza ar putea duce la accelerarea adoptarii unor solutii inovatoare, prin folosirea intensiva a tehnologiei pentru a raspunde problemelor ridicate de limitarea posibilitatii de deplasare a populatiei in contextul temerilor privind riscurile de contaminare. In contextul impus de situatia fara precedent a pandemiei de COVID-19, multe intrebari se ridica atat la nivelul sectorului financiar-bancar, cat si in randul populatiei, in ceea ce priveste continuarea normala a activitatii bancare. Pentru a preintampina eventualele dificultati in prestarea de servicii financiare, atat Banca Nationala a Romaniei, cat si bancile de pe piata din Romania lucreaza pentru gasirea de solutii si asigurarea unei functionalitati normale a operatiunilor.

Chiar si in contextul indemnului la folosirea cu precadere a mijloacelor de plata electronice, bancile vor avea in continuare de gestionat modalitatea de alimentare constanta a bancomatelor. Banca Nationala a Romaniei a afirmat recent prin purtatorul sau de cuvant ca nu recomanda populatiei sa aglomereze bancomatele pe un fundal de panica, asigurand ca nu exista o problema de lichiditate. Chiar si in aceasta situatie, in vederea pregatirii sectorului financiar in vreme de COVID-19, bancile pot avea in vedere si unele sistemele alternative de punere la dispozitie a numerarului catre clienti, care beneficiaza de flexibilitatea atat de mult cautata in acest context.

O solutie poate veni de la un act normativ prea putin utilizat de-a lungul timpului, dar care in aceasta situatie poate oferi o masura complementara de distributie de numerar, fara aglomerarea bancomatelor. OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata permite posibilitatea retragerii de numerar de la comerciantii care utilizeaza terminale POS pentru acceptarea ca mijloc de plata a cardurilor de debit/credit.

­Cashback-ul sau „avansul in numerar”, asa cum este definit de OUG 193/2002, reprezinta un serviciu care poate fi oferit de catre comercianti clientilor sai, permitandu-le acestora, alaturi de plata bunurilor/serviciilor achizitionate, sa retraga prin intermediul terminalelor POS si o suma de bani de pe cardul folosit in momentul platii. In alte cuvinte, oamenii vor putea plati cu cardul la POS, iar in schimb vor primi de la comercianti cash din disponibilul de numerar existent in casa.

Comerciantii pot oferi acest serviciu prin intermediul unei institutii acceptante, in viziunea legii acestea reprezentand o institutie de credit sau un IFN care ofera comerciantilor servicii de acceptare la plata a cardurilor in baza unui contract incheiat in prealabil intre cele doua entitati.

In practica, avansul in numerar ar urma sa fie oferit titularului de card odata cu plata altor bunuri/servicii achizitionate de la comerciant, in limita a 200 de lei si a disponibilitatilor din casieria comerciantului.

Titularul de card va primi in urma tranzactiei o chitanta pe care se va evidentia in mod distinct, alaturi de bunurile si/sau serviciile achizitionate, avansul in numerar acordat.

Intre institutia acceptanta si comerciantul dispus sa ofere serviciul de avans in numerar este necesar sa existe o relatie contractuala. OUG 193/2002 prevede ca cele doua entitati trebuie sa agreeze in principal:

- schimburile de informatii necesare pentru functionarea corespunzatoare a sistemului de avansuri in numerar la POS;

- cheltuielile cu administrarea si operarea terminalelor de plata;

- comisioanele aferente tranzactiilor;

- conditiile de furnizare a avansului in numerar.

Pe langa orice alte conditii suplimentare pe care institutia acceptanta si comerciantul le pot agrea, OUG 193/2002 prevede ca serviciul de avans in numerar trebuie furnizat cu respectarea urmatorilor parametri:

- avansul in numerar este eliberat odata cu initierea unei operatiuni de plata la terminalul POS al comerciantului;

- avansul in numerar nu poate depasi 200 de lei;

- comisionul perceput de comerciant de la titularul cardului nu poate depasi 1% din valoarea avansului acordat;

- comerciantul trebuie sa afiseze vizibil informatiile privind acordarea acestui serviciu, precum si costurile acestuia.

OUG 193/2002 limiteaza posibilitatea acordarii serviciului de cashback la POS la (i) persoanele juridice care desfasoara activitati de comert cu amanuntul si cu ridicata, precum si cele care desfasoara activitati de prestari de servicii, care realizeaza anual o cifra de afaceri mai mare de 50.000 euro in echivalent lei si (ii) operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata. Limitarea posibilitatii de a oferi astfel de servicii vine mai degraba dintr-o chestiune de tehnica legislativa si nu este in linie cu scopul reglementarii, care a fost sa transforme POS-urile in bancomate pentru cei care nu au in apropiere un ATM, drept urmare ar putea fi avuta in vedere modificarea legislatiei in scopul permiterii aplicarii serviciului de cashback pe o scara mult mai larga.

Desi pana acum implementarea unor mecanisme de cashback la POS intre institutii de credit si comercianti a fost rara, in contextul actual e posibil sa asistam la relansarea unei astfel de solutii. Utilizand OUG 193/2002, institutiile de credit pot oferi clientilor (prin intermediul comerciantilor) o modalitate mai flexibila si la indemana pentru retragerea de numerar, transformand POS-urile in bancomate si evitand astfel posibile cozi sau asigurand o alternativa in cazul unei posibilitati logistice mai greoaie de alimentare a bancomatelor pe fundal de COVID-19.

Implementarea unui astfel de mecanism poate avea o raspandire si un impact considerabil, avand in vedere ca, potrivit ultimelor date publicate de BNR, numarul total de bancomate la nivel national la finalul anului 2019 era de 10.531, in timp ce numarul terminalelor POS era de aproximativ 230.000.
Articol de opinie de Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner, și Geanina Stîngaciu, Associate la Reff & Asociații