Rata anuala a inflatiei IPC a crescut de la 3,27 la suta in decembrie 2018 la 3,32 la suta in ianuarie si 3,83 la suta in februarie 2019, situandu-se astfel peste limita superioara a intervalului de variatie al tintei si peste valoarea previzionata. Toate componentele majore ale IPC au inregistrat cresteri peste asteptari in acest interval, insa evolutia ratei inflatiei a fost imprimata decisiv de scumpirea legumelor si fructelor, dublata de majorarea pretului produselor din tutun si avansul componentei de baza a inflatiei.Rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a ajuns la 2,5 la suta in ianuarie si 2,7 la suta in februarie, de la 2,4 la suta in luna decembrie 2018. Majorarea evidentiaza presiuni inflationiste in crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, dar si influentele cursului de schimb al leului si efectele indirecte ale cresterii recente a pretului combustibilului.
Rata medie anuala a inflatiei IPC in intervalul ianuarie-februarie 2019 a scazut usor, pana la 4,5 la suta (de la 4,6 la suta in luna decembrie 2018), in timp ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a mentinut la nivelul inregistrat in luna decembrie 2018 (de 4,1 la suta).
Datele privind cresterea economica in trimestrul IV 2018 arata mentinerea cvasi-constanta a dinamicii anuale a PIB real, la 4,1 la suta, fata de 4,2 la suta in trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul gospodariilor populatiei a redevenit principalul determinant al cresterii economice, urmat de variatia stocurilor, in timp ce formarea bruta de capital fix si-a redus aportul negativ. Exportul net si-a marit contributia negativa la dinamica PIB, pe fondul prelungirii tendintei de incetinire a cresterii exporturilor de bunuri si servicii, in paralel cu reaccelerarea usoara a dinamicii importurilor. Impreuna cu deteriorarea balantei veniturilor primare, evolutia exportului net a condus la o adancire substantiala a deficitului de cont curent in raport cu perioada similara a anului anterior.
Pe ansamblul anului 2018, dinamica PIB s-a restrans la 4,1 la suta, de la 7 la suta in anul anterior, in contextul contractiei investitiilor, al majorarii contributiei negative a exportului net, dar si al temperarii cresterii consumului privat, care a ramas totusi robusta. Ponderea deficitului de cont curent in PIB s-a majorat in 2018 la 4,5 la suta, de la 3,2 la suta in anul anterior.
Cele mai recente evolutii releva slabirea in continuare a avansului anual al productiei industriale in luna ianuarie 2019 comparativ cu media trimestrului IV 2018, concomitent cu atenuarea dinamicii comenzilor noi din industria prelucratoare, si persistenta declinului lucrarilor de constructii. In acelasi timp, s-a inregistrat o dinamizare a activitatii in comertul cu amanuntul si servicii in luna ianuarie, pe fondul accelerarii semnificative a cresterii salariului mediu net real.
Creditul acordat sectorului privat a continuat sa-si accelereze cresterea anuala in luna ianuarie 2019, la 8,4 la suta (cea mai mare crestere din mai 2012), iar in luna februarie si-a temperat-o usor, media acesteia pe ansamblul intervalului marindu-se in raport cu trimestrul IV 2018. Evolutia a reflectat o crestere usor mai temperata a componentei in lei, in paralel cu atenuarea considerabila a declinului componentei in valuta. Pe acest fond, ponderea creditului in lei in totalul creditului s-a redus marginal, la 65,7 la suta.
Cele mai recente evaluari releva perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp peste limita superioara a intervalului tintei, in conditiile pozitionarii acesteia pe o traiectorie mai inalta fata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din februarie 2019.
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei sunt legate de conduita politicii fiscale si a celei de venituri si de conditiile de pe piata muncii. Ramane o preocupare evolutia deficitului de cont curent. Importante sunt si incertitudinile legate de ritmul cresterii economiei zonei euro si a celei globale, de evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, de conduita politicilor monetare ale BCE si ale bancilor centrale din regiune si de efectul Brexit.
In sedinta, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea la 1,50 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
