Agricultura, una dintre cele mai finantate si finantabile ramuri ale economiei romanesti in urmatorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totala de aproximativ 20 miliarde euro, suma ce va fi destinata fermierilor si intreprinzatorilor din domeniul agricol, in vederea imbunatatirii activitatilor desfasurate, a deschiderii de noi proiecte sau investitii in pensiuni agroturistice ori alinierii activitatilor agricole la standardele Uniunii Europene.Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat Romaniei, bani ce vor putea fi absorbiti de tara noastra prin proiecte destinate dezvoltarii sectoarelor cheie ale economiei, Romania va primi nu mai putin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultura, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar in intervalul de tranzitie 2021-2023 tara noastra va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arata o analiza REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanta specializate in atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate in Romania.
„Cadrul financiar 2021-2027, asa cum era in mod traditional prevazut, va fi amanat, in sensul in care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranzitie in agricultura, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar urmatorul cadru financiar va incepe in 2023 si se va finaliza in 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finantare, urmand sa publice ghidurile finale si chiar sa deschida sesiunile in luna septembrie. Avem cateva sesiuni deja deschise, cum este cazul submasurii 17.1 - <<Prime de asigurare a culturilor, animalelor si a plantelor>>, cu un plafon de 34,32 milioane euro si pe care s-au depus deja proiecte care solicita peste 1 milion euro. Am demarat deja pregatirea proiectelor in domeniu si recomandam tuturor potentialilor aplicanti sa isi defineasca investitiile cu un tehnolog, sa ceara certificat de urbanism si sa pregateasca studiul de fezabilitate cu arhitecti rigurosi, care dau contractual garantia unor documentatii conforme cu legislatia si prevederile Ghidului solicitantului, cu experienta pe proiecte similare si apoi sa solicite avizul de la Mediu, intrucat conteaza la punctajul final ca acesta sa existe la depunerea proiectului, conform Ghidului consultativ pe submasura (sM) 4.1. Proiectele trebuie pregatite intr-un ritm accelerat, intrucat va exista o cerere foarte ridicata, iar fondurile sunt limitate”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
Ce proiecte vor primi finantare in agricultura in urmatorii 2 ani
Submasura (sM) 4.1 „ Investitii in exploatatii agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, in valoare totala de 760 milioane euro, vizeaza sprijinirea investitiilor pentru cresterea competitivitatii exploatatilor agricole prin dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile pentru modernizarea fermelor (in special cele de dimensiuni medii si asocieri de ferme mici si medii) si imbunatatirea calitatii activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numara constructia, extinderea, modernizarea si dotarea constructiilor destinate conditionarii si procesarii din cadrul fermei, destinate activitatii productive, amenajarea si dotarea spatiilor de desfacere si comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole conditionate si/ sau ambalate si/ sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/ sau ale membrilor cooperatori in cazul solicitantilor cooperative agricole/ grupuri de producatori si cheltuieli de marketing.
„Proiectele se depun online, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabila, cu o garantie financiara de 100%, iar platile se vor efectua in maximum 90 zile calendaristice. Se puncteaza maturitatea proiectului, sa existe avizul de la Mediu la depunerea proiectului, nivelul studiilor managerului exploatatiei, principiul asocierii fermierilor in grupuri si organizatii de producatori sau cooperative, proiecte cu investitii in productia de energie regenerabila si in masuri de prevenire a riscului. Suntem increzatori ca tot mai multi fermieri si tineri antreprenori in domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alaturi de parteneri si consultanti de incredere”, a adaugat Roxana Mircea.
La jumatatea lunii iulie au fost lansate primele sesiuni de depunere a cererilor pentru accesarea fondurilor europene alocate in perioada de tranzitie , dupa cum urmeaza:
- Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, cu o alocare de 760 mil. EUR, va oferi sprijin nerambursabil pentru urmatoarele componente:
- Zootehnie (productie primara, conditionare si promovare) la nivel national: 240 mil. EUR;
- Achizitii simple si echipamente de irigatii in ferma: 125 mil. EUR;
- Legume (inclusiv in spatii protejate) si cartofi (productie primara, conditionare si promovare): 100 mil. EUR;
- Tineri fermieri (achizitie utilaje - vegetal si zootehnic): 75 mil. EUR;
- Zootehnie (productie primara, conditionare si promovare) la nivel montan: 60 mil. EUR;
- Vegetal (conditionare, procesare in ferma si promovare): 55 mil. EUR;
- Zootehnic (conditionare, procesare in ferma si promovare): 55 mil. EUR;
- Legume, cartofi (conditionare, procesare si promovare): 50 mil. EUR;
- Submasura 4.1a „Investitii in exploatatii pomicole”: alocare de 122,7 mil. EUR;
- Submasura 4.2 „Sprijin pentru investitii in procesarea si marketingul produselor agricole”: alocare de 140 mil. EUR;
- Submasura 4.2a „Sprijin pentru investitii in procesarea si marketingul produselor din sectorul pomicol”: 10 mil. EUR;
- Submasura 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole” - componenta drumuri agricole: 100,66 mil. EUR;
- Submasura 6.1 „Instalare tineri fermieri”: 100 mil. EUR;
- Submasura 6.2 „Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole”: 50 mil. EUR;
- Submasura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 87 mil. EUR fonduri europene;
- Submasura 6.4 „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”: 100 mil. EUR fonduri europene;
- Submasura 9.1 „Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol”: 5 mil. EUR alocare publica (CFM);
- Submasura M10 „Agromediu si clima”: 142 mil. euro alocare publica (CFM) si 146,76 mil. EUR fonduri europene;
- Submasura M11 „Agricultura ecologica”: 129,63 mil. EUR alocare publica (CFM) si 102,65 mil. EUR fonduri europene;
- Submasura M13 „Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice”: 660,12 mil. EUR alocare publica (CFM);
- Submasura M14 „Bunastarea animalelor”: 273,6 mil. EUR alocare publica (CFM);
- Submasura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare”: 40 mil. EUR;
- Submasura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare”- pomicultura. 10 mil. EUR;
- Submasura 17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor”: 31,2 mil. EUR alocare publica (CFM); (plafon depunere proiecte 34,32 mil. EUR)
- Masura M19.1 „Sprijin pregatitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (viitoare)”: 5 mil. EUR;
- Masura M19.2 „Sprijin pentru implementarea actiunilor in cadrul strategiei de dezvoltare locala”: 100 mil. EUR alocare publica (CFM);
- Masura M19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de functionare si animare GAL-uri ”: 23 mil. EUR;
(Alocarile mai pot suporta modificari in functie de sumele identificate pana la data deschiderii sesiunii)
„Agricultura este unul dintre domeniile de baza ale dezvoltarii Romaniei si este important sa absorbim aceste fonduri de tranzitie. In perioada programatica 2023-2029, tara noastra va beneficia de o alocare generoasa de fonduri pentru imbunatatirea sectorului agricol. Mai mult de o treime din sume, respectiv 37% din total, vor trebui alocate masurilor de clima, mediu si bunastare, iar acest lucru se va traduce printr-o calitate crescuta a modului in care facem agricultura, la standarde europene”, a conchis Roxana Mircea.
