CCIR nu incearca si nici nu isi doreste sa subordoneze camerele de comert bilaterale

Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) transmite ca nu incearca si nici nu isi doreste sa subordoneze camerele de comert bilaterale, prin Proiectul de Lege propus pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022). Ca raspuns al acuzatiilor publice formulate de AmCham, Camera de Comert Romano-Americana, potrivit carora reglementarea ar impune tuturor camerelor bilaterale inscrierea intr-un Registru National administrat de Camera Nationala si depunerea la Camera Nationala a unui raport de activitate anual care sa probeze indeplinirea scopului si obiectivelor, sub sanctiunea dizolvarii, CCIR spune ca propunerea legislativa iti propune, de fapt, sa mentina o deplina apreciere institutionala pentru toate entitatile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relatiilor comerciale bilaterale si, implicit, al diplomatiei economice.

"In instrumentul de motivare al proiectului legislativ, reglementarea propusa nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociative consacrate sau drepturilor acestora asa cum sunt garantate de Constitutie. Proiectul de lege se refera exclusiv la acele initiative care, dupa infiintarea unei camere bilaterale, bazata pe o oportunitate sau conjunctura favorabila de moment, o abandoneaza si nu mai desfasoara nicio activitate specifica. Entitatea, denumita camera bilaterala sau asociatie cu scop asimilat, continua insa sa existe din punct de vedere juridic, in conditiile in care nu este dizolvata si lichidata, ocupand in acest fel locul unei alte initiative prin care s-ar putea relansa si dezvolta cu adevarat relatiile economice bilaterale", precizeaza reprezentantii CCIR intr-un drept la replica formulat in urma acuzatiilor AmCham.

CCIR mai spune ca registrul camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus in proiectul aflat in Parlament, nu are alta menire decat aceea de a evidentia rezultatele urmarite constand in dezvoltarea si eficientizarea relatiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltarii internationalizarii mediului de afaceri, atragerea si valorificarea investitiilor straine directe in Romania si, implicit, reducerea deficitului comercial.

 

Legea nr. 335 a camerelor de comert din Romania, in vigoare din 2007, dispune ca la cererea de inregistrare (in registrul asociatiilor si fundatiilor) se va anexa avizul ministerului de resort si avizul Camerei Nationale.

Potrivit aceleiasi legi, Camerele bilaterale sunt create in scopul dezvoltarii relatiilor economice ale Romaniei cu tarile pentru care au fost create si al promovarii, apararii si sustinerii intereselor economice ale comunitatii de afaceri in raport cu autoritatile publice si cu organismele din tara si din strainatate.

Scopul si considerentele proiectului de modificare a Legii nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022) din perspectiva camerelor bilaterale sunt prezentate pe larg in expunerea de motive, publica pe site-urile celor doua Camere ale Parlamentului, care descrie situatia actuala si oportunitatea unei noi reglementari.

Cu toate ca legea prevede in mod expres si limitativ cine are dreptul de a utiliza in denumire sintagma “camera de comert”, Camera Nationala/CCIR a constatat multe cazuri in care exista entitati juridice, unele inregistrate in registrele publice anterior aparitiei actualei reglementari, unele inregistrate ulterior, care au in denumire sintagma de “camera de comert” si care, desi scopul statutar declarat si asumat este acelasi cu cel prevazut de lege, nu este exercitat si nici dovedit prin activitatile specifice care sa le ateste ratiunea de a exista.

 

Exista, de asemenea, situatii in care entitati cu scopul declarat statutar ca fiind corespunzator celui prevazut de lege, reusesc sa “evite” legea prin adoptarea unor denumiri de genul “camera de diplomatie economica” si derivatele acesteia, care nu au alta menire decat aceea de a nu mai trece prin procedurile de verificare specifice acordarii avizelor cerute de lege (anexa avizul ministerului de resort si avizul Camerei Nationale) si, implicit, sa nu poata fi verificate din perspectiva desfasurarii activitatilor specifice potrivit scopului declarat.

In temeiul legii, CCIR a solicitat, in mod repetat, entitatilor juridice care sunt organizate si functioneaza drept camere bilaterale situatia juridica actualizata, rapoartele de activitate pentru anii anteriori, activitatile si actiunile majore intreprinse in ultimii ani care privesc dezvoltarea relatiilor economice ale Romaniei cu statul pentru care au fost infiintate, planul de activitate si dezvoltare pentru anul in curs, realizarile concrete privind dezvoltarea relatiilor economice ale Romaniei cu statele pentru care au fost infiintate, si modul privind promovarea, apararea si sustinerea intereselor economice ale comunitatii de afaceri in raport cu autoritatile publice si cu organismele din tara si strainatate.

 

In procesul de eficientizare a componentei de diplomatie economica, analizele CCIR (fundamentate pe colaborarea interinstitutionala cu Ministerul Afacerilor Externe, ministerul reprezentativ pentru mediul de afaceri, precum si cu reprezentantele diplomatice ale diverselor tari) au relevat in multe cazuri lipsa totala de activitate (sau chiar de raspuns la solicitarile CCIR) din partea unor Camere bilaterale (sau entitati asimilate) pe relatiile cu tarile pentru care au fost constituite, indiferent de momentul dobandirii personalitatii juridice de catre acestea raportat la momentul aparitiei reglementarii prin legea camerelor de comert din Romania, in anul 2007.

Prin raportare la dispozitia legala referitoare la faptul ca pe teritoriul Romaniei nu pot exista doua sau mai multe camere bilaterale privind aceleasi state, o problema reala apare atunci cand exista o initiativa de infiintare a unei Camere bilaterale, in contextul aratat, in care exista deja infiintata o asemenea entitate (inregistrata in registrele publice avand scopul statutar corespunzator celui de camera bilaterala conform legii), dar care nu mai desfasoara nici o activitate specifica prin raportare la cel putin ultimul an de existenta. Urmarea este ca o noua camera bilaterala nu se poate constitui atat timp cat este in fiinta, potrivit registrelor publice, cea preexistenta, care nu desfasoara activitate si, implicit, nu respecta scopul potrivit caruia functioneaza si, implicit, nu este dizolvata, lichidata si, in final, radiata din registrele publice.

 

In actualul context legislativ, CCIR a promovat pe rolul instantelor de judecata multiple cereri avand ca obiect obligatia de schimbare a denumirii acestor entitati prin eliminarea din denumire a sintagmei camera de comert. Cererile CCIR au fost admise, insa ducerea la indeplinire a dispozitivelor hotararilor astfel pronuntate nu a fost posibila motivat de faptul ca nu s-a putut proceda la executarea silita in conditiile in care persoanele juridice in cauza erau inexistente in fapt, ministerul de resort (in acest caz Ministerul Justitiei) neavand o baza legala pentru ducerea la indeplinire a dispozitivelor unor astfel de hotarari. O alta abordare a situatiei aratate a fost solicitarea de catre CCIR a dizolvarii pe cale judecatoreasca a respectivelor asociatii – camere de comert bilaterale, aceste cereri de dizolvare avand castig de cauza, fiind pronuntate hotarari definitive prin care s-a dispus dizolvarea solicitata. Nefiind si lichidate, entitatile si-au continuat existenta, blocand astfel posibilitatea infiintarii unei alte camere bilaterale.

Astfel cum au constatat in mod repetat instantele de judecata, consecinta imediata a nerespectarii dispozitiilor legale de catre entitatile care poarta in denumire sintagma “camera de comert” consta atat in crearea unei confuzii in mediul relatiilor economice intre organizatiile autonome recunoscute avand utilitate publica cat si afectarea imaginii si renumelui celorlalte asemenea organizatii inclusiv a celorlalte camere de comert care au fost infiintate si functioneaza cu respectarea dispozitiilor legale in materie. De aceea, pentru entitatile juridice constituite ca si camere de comert bilaterale, scopul avut in vedere de legiuitor a fost unul de stricta interpretare transpus prin dispozitiile imperative ale legii in sensul ca “pe teritoriul Romaniei nu pot exista doua sau mai multe camere bilaterale privind aceleasi state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale infiintate pe teritoriul Romaniei ca unul dintre state sa fie Romania”.

 

Noua reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune intarirea rolului si a importantei Camerei Nationale in efortul de relansare a diplomatiei economice si, in egala masura, a modalitatilor de gestionare a situatiei camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidenta si sinteza, toate acestea avand ca rezultate urmarite dezvoltarea si eficientizarea relatiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltarii internationalizarii mediului de afaceri, atragerea si valorificarea investitiilor straine directe in Romania si, implicit, reducerea deficitului comercial.

Pentru considerentele aratate, prevazute pe larg, dupa cum aratam anterior, in instrumentul de motivare al proiectului legislativ, reglementarea propusa nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociative consacrate sau drepturilor acestora asa cum sunt garantate de Constitutie.

 

Proiectul de lege se refera exclusiv la acele initiative, care, dupa infiintarea unei camere bilaterale, bazata pe o oportunitate sau conjunctura favorabila de moment, o abandoneaza si nu mai desfasoara nici o activitate specifica. Entitatea, denumita camera bilaterala sau asociatie cu scop asimilat, continua insa sa existe din punct de vedere juridic, in conditiile in care nu este dizolvata si lichidata, ocupand in acest fel locul unei alte initiative prin care s-ar putea relansa si dezvolta cu adevarat relatiile economice bilaterale.

Camera Nationala nu incearca si nici nu isi doreste sa subordoneze pe nimeni, dimpotriva, isi mentine deplina apreciere institutionala pentru toate entitatile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relatiilor comerciale bilaterale si, implicit, al diplomatiei economice.

Registrul camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus in proiectul aflat in Parlament, nu are alta menire decat aceea de a evidentia rezultatele urmarite constand in dezvoltarea si eficientizarea relatiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltarii internationalizarii mediului de afaceri, atragerea si valorificarea investitiilor straine directe in Romania si, implicit, reducerea deficitului comercial.

 

Rezultatele activitatii specifice Camerei de Comert Americana in Romania, Camerei de Comert si Industrie Romano-Germana, Camerei de Comert pentru Belgia, Luxemburg, Romania si Moldova, Camerei de Comert Romano-Britanica, Camerei de Comert Elvetia-Romania, Camerei Franceza de Comert, Industrie si Agricultura in Romania, Camerei de Comert Italiana pentru Romania, Camerei de Comert Romano-Olandeza, Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Consiliului Investitorilor Straini, precum si ale Romanian Business Leaders, sunt pe deplin apreciate si recunoscute de catre comunitatea de afaceri din Romania si, implicit, de catre CCIR, Camera Nationala care isi doreste sa mentina in continuare bunele relatii de colaborare cu acestea.

In acest context, suntem convinsi ca niciuna dintre acestea si, de asemenea, nici orice alta organizatie asociativa infiintata in scop de camera bilaterala in Romania nu vor fi afectate de evidentierea propriilor rezultate, concrete si recunoscute, vizand exclusiv relatiile bilaterale intr-un registru tinut de Camera de Comert si Industrie a Romaniei".