Potrivit Curtii de Conturi Europene, primele masuri luate de UE si de statele sale membre pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19 au contribuit la salvarea locurilor de munca si a intreprinderilor. Curtea a identificat insa si riscul ca impactul inegal al pandemiei asupra statelor membre si diferentele in capacitatea acestora de a-si sprijini economiile sa contribuie la accentuarea decalajelor economice dintre ele. Curtea considera, de asemenea, ca raspunsul financiar la criza propus in prezent de UE constituie o oportunitate de a promova prioritatile UE si de a reflecta asupra imbunatatirilor pe termen lung pentru a consolida coordonarea economica intre statele membre. In acelasi timp, Curtea observa riscurile si provocarile legate de punerea in aplicare si de coordonarea acestor masuri.Ca raspuns la socul economic cauzat de pandemia de COVID-19, statele membre au adoptat o gama larga de masuri bugetare pentru a-si sprijini economiile. In iulie, valoarea celor 1 250 de masuri era de aproximativ 3 500 de miliarde de euro sau 27 % din produsul intern brut (PIB) al UE27. Programele de pastrare a locurilor de munca si sprijinul sub forma de lichiditati au constituit majoritatea masurilor, care au atenuat in mare masura disponibilizarile pana in prezent. Aceste masuri bugetare nationale vor creste insa considerabil deficitele bugetare ale statelor membre si nivelurile datoriei lor publice. In plus, amploarea si continutul acestor masuri reflecta bogatia relativa a statelor membre si nu neaparat cat de grav au fost acestea afectate de criza. De asemenea, Curtea avertizeaza cu privire la riscul aparitiei unor divergente economice intre statele membre si la riscul denaturarii conditiilor de concurenta echitabile intre acestea.
„Masurile de reactie la criza adoptate de statele membre au salvat locurile de munca si intreprinderile, dar duc in mod inevitabil la cresterea deficitelor bugetare. Curtea constata ca exista riscul ca acest lucru sa reduca convergenta economica in anii urmatori”, a declarat doamna Ildikó Gall-Pelcz, membra Curtii de Conturi Europene responsabila de acest document de analiza. „O provocare pentru guvernanta UE va consta in revenirea la normele bugetare actuale sau in elaborarea unor norme noi fara a afecta redresarea post-pandemie sau sustenabilitatea datoriei.”
UE a reactionat punand rapid in aplicare o coordonare economica flexibila. Acest lucru a permis statelor membre sa atenueze criza economica emergenta prin masuri de stimulare fiscala, prin ajutoare de stat temporare si prin suspendarea plafoanelor bugetare („clauza derogatorie”). De asemenea, UE a mobilizat fondurile disponibile si a creat noi dispozitive de siguranta pentru intreprinderi, pentru guverne si pentru angajati. Totusi, pana la sfarsitul lunii august 2020, nu se efectuasera plati semnificative.
In plus, in iulie 2020, Consiliul European a aprobat programul Next Generation EU in valoare de 750 de miliarde de euro pentru a favoriza o redresare durabila si rezilienta. Impreuna cu urmatorul sau buget pe sapte ani, sprijinul financiar al UE se va ridica astfel la 1 800 de miliarde de euro. Curtea avertizeaza insa ca nu exista nicio garantie ca aceste masuri vor stimula o crestere durabila si vor creste convergenta intre statele membre. Eficacitatea sprijinului va depinde in mod esential de cat de bine abordeaza acesta impactul efectiv al crizei si creste capacitatea statelor membre de a-si sprijini propriile economii si de a pune in aplicare masuri noi intr-un mod adecvat.
