Rata anuala a inflatiei a inregistrat o crestere semnificativa in luna ianuarie 2018, pana la 4,32 la suta, de la 3,32 la suta in decembrie 2017, urmata in luna februarie de o crestere la 4,72 la suta, usor sub nivelul prognozat. Principalele cauze tin de efectele de baza asociate reducerilor si eliminarilor de impozite indirecte si taxe nefiscale in perioada similara a anului anterior, dar si de majorarile recente ale tarifelor la energia electrica, gaze naturale si energie termica, precum si de cresterea pretului combustibililor.Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat ascensiunea, pana la 2,8 la suta in ianuarie si 2,9 la suta in februarie 2018, de la 2,4 la suta in decembrie 2017. Majorarea reflecta acumularea progresiva de presiuni inflationiste pe partea cererii si pe cea a costurilor, dar si influentele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul preturilor serviciilor.
Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa creasca pana la 1,7 la suta in ianuarie si 2,1 la suta in februarie 2018, de la 1,3 la suta in luna decembrie 2017; calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum, media anuala a crescut la 1,6 la suta in februarie, de la 1,1 la suta in luna decembrie 2017.
Cresterea economica a decelerat in trimestrul IV 2017, conform asteptarilor, dinamica sa anuala ramanand, totusi robusta, la 6,9 la suta, dupa nivelul de 8,8 la suta atins in trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criza. Pe partea cererii, principalul determinant al cresterii economice a continuat sa fie consumul gospodariilor populatiei, desi cu o contributie diminuata, in timp ce un aport pozitiv in crestere a fost adus de formarea bruta de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net si-a marit in schimb contributia negativa la avansul PIB. Pe partea ofertei, cresterea economica a beneficiat de o sustinere cvasigenerala (servicii, industrie, constructii, impozite nete).
Pe ansamblul anului 2017, cresterea economica a accelerat la 7 la suta, in conditiile dinamizarii semnificative a cererii interne, dar si a unui aport negativ in crestere a exportului net, care a avut ca implicatii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent in PIB. Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 releva mentinerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a productiei industriale, precum si a celei aferente activitatii de comert si servicii, concomitent insa cu temperarea ritmului anual de crestere a salariului net real.
Conditiile monetare au continuat sa-si atenueze caracterul acomodativ in trimestrul I 2018, in contextul cresterii usoare a cotatiilor relevante ale pietei monetare si al relativei stabilitati a cursului de schimb al leului. Pe ansamblul primelor doua luni ale anului 2018, dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a mentinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta in lei a continuat sa si mareasca ponderea in creditul total, pana la 62,9 la suta la sfarsitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6 la suta in mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominala a creditului acordat sectorului privat (5,6 la suta) s-a situat sub ritmul anual de crestere economica, gradul de intermediere financiara continuand astfel sa se reduca.
Cele mai recente evaluari reconfirma perspectiva continuarii cresterii si a plafonarii ulterioare a ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei pe orizontul foarte scurt de timp, in linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indica revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioara a intervalului. Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei provin in principal din partea preturilor administrate si a celor volatile; ele decurg si din conduita politicii fiscale si conditiile de pe piata muncii. Relevanta este, de asemenea, evolutia economiei si a inflatiei in zona euro si, implicit, conduita politicii monetare a BCE si a bancilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea la 1,25 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,25 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile prezervarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si evolutia reformelor structurale sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
