Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a anuntat, prin arhitectul-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, initierea unui proiect de hotarare cu privire la modul de interventie a autoritatilor locale pentru respectarea prevederilor Legii nr. 153/2011, referitoare la masurile de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor. Pe scurt, este vorba despre obligativitatea ce revine proprietarilor imobilelor de a reduce nivelul de degradare a sistemului de inchidere perimetrala (anvelopante sau fatade) a cladirilor, in vederea conservarii calitatii mediului si protectiei integritatii fizice/sigurantei populatie. Norma respectiva este de bun-simt si, de fapt, nu a fost abrogata niciodata, fiind in vigoare in Bucuresti de cel putin 100 de ani (in diferite alte forme legislative). Autoritatile publice vor avea obligatia de a elabora, organiza, monitoriza si controla punerea in opera a programelor respective. Finantarea se va asigura din resursele proprii ale detinatorilor cladirilor respective, asociatiile de proprietari avand totusi optiunea de a accesa credite cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata pentru derularea lucrarilor de reabilitare. Amenzile pentru nerespectarea legii in cauza sunt cuprinse, pentru proprietari, intre 2.000 de lei (pentru nerealizarea receptiei finale si necompletarea cartii tehnice a constructiei cu documentele aferente lucrarilor de interventie executate) si 8.000 de lei (amanarea contractarii operatiunilor de proiectare si punere in opera). De asemenea, autoritatile publice locale sunt pasibile de amenzi de pana la 15.000 de lei, in cazul in care nu realizeaza procesul de inventariere a imobilelor in cauza. Singurele constructii exceptate de la aplicarea prezentei legi sunt: cladirile expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, imobilele reabilitate termic sau in curs de renovare si obiectivele clasare sau in curs de clasare in categoria monumentelor istorice.
Instalatiile HVAC nu vor putea fi eliminate
Legea nu lasa loc de interpretari si face redundanta interventia arhitectului-sef al Municipiului Bucuresti. O problema care mai trebuie solutionata, aceasta fiind abordata, de asemenea, de oficialul PMB, este cea a diferitelor tipuri de instalatii amplasate pe fatade (din categoria antenelor TV sau unitatilor exterioare de aer conditionat). Cel mai probabil, actiunile de eliminare a dispozitivelor respective vor avea loc odata cu demararea procesului de reabilitare a fiecarei constructii in parte. Problema este destul de sensibila, necesitand solutionari specifice. Dificultatea consta respectarea actualei legi, fara a incalca dreptul de proprietate. De fapt, singura metoda prin care aceste instalatii ar putea fi demontate este reprezentata de dovada amplasarii lor fara autorizatiile necesare (care, la momentul initial, nici macar nu s-au solicitat). De altfel, chiar Gheorghe Patrascu recunoaste ca regulamentul este greu de aplicat, iar acest lucru nu se va face brusc, ci in timp (in faza-pilot fiind vizate cladirile situate pe Calea Victoriei si pe bulevardele Lascar Catargiu, Carol I, Pache Protopopescu, Magheru, Balcescu, I. C. Bratianu, Regina Elisabeta si Kogalniceanu). Ca orice lege insa, proiectul de hotarare are, cu siguranta, brese care vor putea fi exploatate, iar acestea vor fi revelate in timp. Un element care ar trebui sa dea de gandit autoritatilor este reprezentat de respectarea cerintelor esentiale ale constructiilor, conform prevederilor regulamentului nr. 305/2011 (CPR), care prevede, printre altele, la anexa I, articolul 6, obligativitatea asigurarii, cu un consum optim de energie, a procesului de racire si ventilare a cladirilor. Avand in vedere faptul ca, in sezonul estival, acest obiectiv nu poate fi atins decat prin utilizarea sistemelor HVAC, pentru care nicio cladire proiectata inainte de 1989 (si foarte putine dupa aceasta data) nu este prevazuta cu put special de ventilatie destinat instalarii unitatilor exterioare de aer conditionat, este greu de crezut ca actiunea de eliminare a actualelor sisteme va fi pusa in practica (cu exceptia situatiei in care Primaria ar instala, din fonduri proprii, sisteme centralizate, amplasate pe terasele cladirilor sau in locuri unde nu ar mai pune in pericol "calitatea arhitectural-ambientala"). Informatii suplimentare, la www.pmb.ro
